În primele opt luni ale anului 2024, s-a înregistrat o scădere cu peste 12% a exporturilor de mărfuri din Republica Moldova, iar o revenire în scurt timp nu este aşteptată, arată datele oficiale, deopotrivă cu ultimele prognoze ale Ministerului Economiei şi Dezvoltării Regionale şi Băncii Naţionale.
Potrivit Biroului Național de Statistică, exporturile de mărfuri moldoveneşti în ianuarie-august 2024 au constituit 1,76 miliarde de dolari (75,3% din totalul exporturilor) – fiind în scădere cu 3,2% față de perioada similară din anul 2023
Această scădere a influențat reducerea valorii totale a exporturilor cu 2,2%.
Reexporturile s-au redus cu o treime
În același timp, reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și cele clasice) s-au redus cu 32% și s-au cifrat la 577,3 milioane dolari (24,7% din totalul exporturilor). Reexporturile de mărfuri după prelucrare (îmbrăcăminte, accesorii, încălțăminte, fire, cabluri, transformatoare electrice, nuci, mobilă etc) au reprezentat 14,3% din totalul exporturilor, iar reexporturile clasice de mărfuri ce nu au suferit transformări esențiale (benzină, motorină, ulei de floarea soarelui, mașini de prelucrare a datelor, medicamente; nuci descojite etc.) și constituie 10,4%.
Datele statistice mai arată că, în 8 luni din acest an, 65,7% din exporturile de mărfuri au ajuns pe piaţa țărilor Uniunii Europene, totalizând 1,54 miliarde de dolari (cu 8,7% mai puțin comparativ cu aceeași perioadă din anul 2023), deținând o pondere, în totalul exporturilor, cu 2,6 puncte procentuale mai mult față de ianuarie-august 2023.
În acelaşi timp, exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI, în ianuarie-august 2024, au avut o valoare de doar 177,5 milioane dolari (cu 15,4% mai puțin în raport cu perioada similară din anul 2023), care aveau o cotă de 7,6% în totalul exporturilor.
Principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri au fost: România (32,0% din totalul exporturilor), Ucraina (9,6%), Italia (7,1%), Turcia (5,8%), Cehia (5,4%), Germania (5,2%), Polonia (4,0%), Federația Rusă (3,7%), Statele Unite ale Americii (2,6%) şi Belarus (2,5%).
De ce au scăzut exporturile în Ucraina şi România
Datele statistice arată că cel mai mare impact l-a avut scăderea cu circa 219 milioane de dolari – aproape de două ori – a exporturilor pe piaţa Ucrainei. Această prăbuşire se datorează în special diminuării reexporturilor de motorină şi alţi carburanţi pe piaţa ucraineană. Dacă anul trecut Republica Moldova era unul dintre principalii furnizori de motorină în Ucraina (reexport), în acest an deja nu mai este.
De asemenea, au scăzut semnificativ şi exporturile pe piaţa României – cu peste 140 milioane de dolari sau aproximativ 15,85%. Aici, un factor decisiv l-a jucat scăderea preţurilor de export la cereale şi oleaginoase, care au ajuns în volume mari pe piaţa românească, dar la preţuri mult mai mici decât în aceeaşi periodă din 2023.
Datele statistice main arată că s-au majorat exporturile de mărfuri în ţări ca Turcia (+41,4%), Statele Unite ale Americii (de 1,8 ori), Cehia (+23,4%), Grecia (de 2,0 ori), Polonia (+20,6%), Egipt (de 1,7 ori), Bulgaria (+24,0%), Georgia (de 1,6 ori), Vietnam (de 3,1 ori, datorită livrărilor de produse farmaceutice și îmbrăcăminte) etc.
Ce mai exportăm?
În structura exporturilor din ianuarie-august 2024, în mod tradiţional cea mai mare pondere le au: mașinile și aparatele electrice și părți ale acestora (16,8% din totalul exporturilor); legumele și fructele (10,7%); cerealele (10,5%); semințele și fructele oleaginoase (8,1%); îmbrăcămintea și accesoriile (7,6%); băuturile alcoolice și nealcoolice (6,5%); grăsimile și uleiurile vegetale (4,1%); produsele petroliere (3,9%); mobila și părți ale ei (3,9%).
Datele arată o scădere majoră (cu 71%) a exporturilor (de fapt, reexporturilor) de petrol şi produse petroliere şi cu 44% – a exporturilor de uleiuri vegetale. Ultima s-a datorat, în special, staţionării uzinei „Floarea Soarelui” din Bălţi, ca urmare a lipsei de materie primă care a fost scoasă din ţară. Aici trebuie de menţionat că autorităşile au mers pe mâna unor companii exportatoare de materii prime şi nu au încercat să ajute cea mai mare întreprindere din industria alimentară. Unul din motivele invocate era că aparţine unui controversat om de afaceri, deşi numeroşi agricultori, la fel, pot fi catalogaţi astfel.
Pe de altă parte, se atestă o creştere a exporturilor de legume și fructe (+20,3%), băuturi alcoolice și nealcoolice (+13,8%), semințe și fructe oleaginoase (+10,7%), mașini și aparate industriale (de 1,6 ori) etc,, care însă nu a fost suficientă să compeseze scăderea livrărilor de alte produse. Reducerea exporturilor, în condiţiile în care importurile sunt în creştere, are un impact negativ major asupra balanţei comerciale.
Astfel, în perioada iulie-august 2024, rata anuală a exporturilor a înregistrat un nivel de -10,9 la sută pe fundalul diminuării producției agricole, în timp ce rata anuală a importurilor s-a majorat cu 13,9 la sută. De menționat că evoluția ascendentă a importurilor poate fi atribuită revigorării consumului intern.
Prognoze şi perspective
În condiţiile în care în acest an, ca urmare a arşiţei şi secetei, a fost afectată o mare parte din recoltă, este puţin probabil că să ne aşteptăm la o redresare a exporturilor. Or, cota produselor agricole şi alimentare în exporturile din Republica Moldova este una majoră - de circa 50%. Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării (MDED) estimează, bunăoară, că în acest an se va atesta o scădere cu 10% a producţiei agricole, iar nivelul record din 2021 nu va fi atins nici peste trei ani.
Ultima prognoză economică a MDED arată că în 2024 exporturile de mărfuri vor scădea mult mai mult decât se estima inițial – cu 11% faţă de 2023 – şi vor constitui doar 3,6 miliarde de dolari, cu aproape un miliard de dolari mai puţin decât era prognozat un an în urmă, în timp ce importurile vor avansa cu 3,2%, până la 8,95 miliarde de dolari. În consecință, deficitul comercial va depăşi pentru prima dată nivelul de cinci miliarde de dolari. Totodată, se estimează că şi în 2025 exportul net să va menține negativ.
Dar sunt şi veşti bune. Deși exporturile de bunuri s-au diminuat, exporturile de servicii s-au majorat (+6,7%), acestea fiind favorizate în mare parte de dezvoltarea continuă a sectorului IT. Şi pe aceasta mizează deseori autorităţile. Totuşi, acest lucru nu pare a fi suficient pentru a acoperi enormul decalaj comercial.
Miza pe exportul de producţie agricolă neprelucrată în condiţiile în care preţurile se menţin joase, loveşte nu doar în exporturi, dar şi direct în producătorii agricoli, pentru că ei obţin mai puţine venituri şi profituri. Aici ar fi necesare programe de stimulare a creării unor întreprinderi de prelucrare a producţiei agricole.
Un alt factor negativ care loveşte în perspectivele de creştere a exporturilor este războiul din Ucraina. O escaladare suplimentară a războiului, care ar duce la noi valuri de refugiați în Republica Moldova sau la o deteriorare a condițiilor de securitate și economice, ar putea pune o presiune suplimentară asupra finanțelor publice, submina încrederea investitorilor, dar și exercita presiuni asupra cursului de schimb al monedei naționale şi a schimburilor comerciale.
