Republica Moldova a înregistrat o scădere cu 1,2% a PIB-ului în primul trimestru, iar exporturile de mărfuri au continuat trendul negativ, diminuându-se cu 11,3% în primele patru luni ale acestui an.
Serviciile, perspectiva economică a Republicii Moldova
Cifrele negative au fost folosite de opoziţia parlamentară pentru a critica politicile actualei guvernări.
Într-un efort de a combate criticile şi de a arăta că, în pofida războiului şi a crizei energetice, actuala guvernare a înregistrat reuşite substanțiale în dezvoltarea economiei, deputatul PAS Radu Marian, preşedintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe, a recurs la cifre şi comparaţii care, trebuie spus, pe alocuri sunt eronate.
„Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova avem excedent la exportul de servicii. Pentru că aceasta este perspectiva Republicii Moldova – să exportăm servicii. Dvs aţi vorbit doar de mărfuri. Dar ceea ce nu aţi menţionat dvs este că la exportul de mărfuri a avut loc o majorare de 44 la sută comparativ cu 2021, când am venit la guvernare”, a declarat Radu Marian în plenul Parlamentului.
Ne-am permis să verificăm cifrele vehiculate de parlamentar, dar nu am găsit sursa. Or, dacă e vorba de primele patru luni din 2025, apoi exporturile au constituit 1.077,1 milioane dolari şi, faţă de aceeaşi perioadă din 2021, sunt în creştere cu doar 19,3%, potrivit datelelor statistice.
Dacă e să comparăm datele pentru 2024 cu cele din anul 2021 avem o creştere cu doar 13%: de la circa 3.145 milioane de dolari în 2021, la 3.555 milioane de dolari – în 2024.
La fel nu se confirmă nici afirmaţia lui Radu Marian precum că pentru prima dată în istoria Republicii Moldova avem excedent la exportul de servicii.
Datele din rapoartele Băncii Naţionale privind balanţa de plăţi arată clar că am avut şi avem excedent comercial la servicii: în 2020 a fost de 382,31 milioane de dolari; în 2021 – de 457,54 milioane de dolari, în 2022 – la aproape 800 milioane ca în 2023 să ajungă la 894,90, iar în 2024 - la 918,80 milioane de dolari.
L-am întrebat pe deputat despre aceste divergenţe şi el a revenit, afirmând că, de fapt, comparaţia privind creşterea exporturilor de bunuri se referă la anul 2024 faţă de anul 2020, iar în ceea ce privește serviciile – că ar fi avut în vedere că în 2024 a fost cel mai mare excedent.
De ce scad exporturile?
Nu putem să nu remarcăm faptul că în condiţiile în care Republica Moldova este o ţară mică fără resurse naturale, miza pe servicii ca sursă de creştere economică şi de export este una corectă.
În ceea ce ține, însă, de situaţia din domeniul exportului de mărfuri, datele Biroului Naţional de Statistică arată că în ianuarie-aprilie 2025 aceste exporturi au însumat 1.077,1 milioane dolari, valoare mai mică cu 11,3% comparativ cu cea înregistrată în aceeași perioadă a anului 2024.
Scăderea din perioada ianuarie-aprilie 2025, a fost determinată în special de micşorarea (prăbuşirea, de fapt) de peste trei ori a livrărilor de ulei vegetal, scăderea cu circa o treime a exporturilor de cereale, cu circa 35% - a celor de produse petroliere (reexport) şi cu aproape 24% a livrărilor de fructe şi legume.
Altfel spus, o bună parte din scăderea exporturilor a fost cauzată de situaţia din agricultură. Totuși, în cazul cu uleiul vegetal, de vină sunt, mai degrabă, anumite politici la nivel de stat, în special restricţiile la importul de cereale şi oleaginoase din Ucraina care au stimulat exportul materiei prime (creştere de 1,5 ori), în detrimentul procesării în ulei şi exportului ulterior al producţiei finite.
Turcia, a doua piață de desfacere, datorită semințelor de floarea soarelui
Datele statistice relevă că principala țară de destinație a exporturilor de mărfuri a fost România (27,4% din totalul exporturilor), chiar dacă exporturile în această țară au scăzut cu peste 23,6%.
Cu o cotă de 14,5%, Turcia a urcat pe locul doi, ca urmare a unei creșteri de 2,2 ori, pe seama livrărilor de semințe de floarea-soarelui și porumb. Urmează Italia (8,7%), Cehia (8,4%) Ucraina (8,3%) și Germania (3,5%).
Principala ţară de unde vin importurile este România
În schimb, la importuri se atestă o creştere susţinută: în ianuarie-aprilie 2025 importurile de mărfuri au totalizat 3,41 miliarde de dolari, cu 16,2% față de aceeași perioadă din 2024.
Prin urmare, putem constata că importurile au fost de circa trei ori mai mari decât exporturile.
Majoritatea importurilor de mărfuri au provenit din țările Uniunii Europene – 55,2%, în creștere cu 7,1% comparativ cu ianuarie-aprilie 2024.
Principala ţară de unde vin importurile este România, cu o cotă de 25%, urmare a unei creşteri de circa două ori a importurilor, în special de resurse energetice (benzină, motorină, gaze şi energie electrică). La mare distanţă urmează China (12,6%), Ucraina (9,9%), Turcia (7,3%), Germania (6,4%), Italia (4,6%), Polonia (3,3%), Franța (2,5%) şi Rusia (2,0%).
Boom-ul importului de gaze şi energie
În structura importurilor din ianuarie-aprilie 2025, cele mai mari ponderi sunt deținute de mărfuri cum ar fi: gaz (12,3% din total importuri); produse petroliere (7,9%); vehicule rutiere (7,3%); mașini și aparate electrice și părți ale acestora (6,4%); energie electrică (4,1%), legume și fructe (3,6%) şi produse medicinale (3,1%).
Datele statistice relevă că, în primele patru luni ale anului 2025, s-au majorat de 1,7 ori importurile de gaz şi de 6,7 ori – cele de energie electrică (pe seama sporirii livrărilor din România, Croația și Ucraina).
Boom-ul importului de energie se datorează exclusiv sistării achiziţiilor de curent electric de la Centrala termoelectrică moldovenească (Moldgres), începând cu 1 ianuarie 2025, ca urmare a opririi livrărilor de gaze de către Gazprom în stânga Nistrilui.
De notat că achiziţiile de electricitate de la Moldgres nu erau incluse în statisticile privind comerţul cu mărfuri şi, respectiv, dacă excludem electricitatea din statistica importurilor, deficitul ar fi cu circa 100 milioane de dolari mai mic.
Doar 3,6% din bunurile exportate sunt de tehnologie înaltă
Dincolo de toate, ar trebui să atragem atenţia la calitatea exporturilor şi importurilor, iar aici situaţia este gravă.
Potrivit datelor Băncii Naţionale, în ultimul trimestru al anului 2024, bunurile de tehnologie înaltă (care necesită tehnologii avansate și inovative în producția lor) au avut o cotă de doar 3,6% din exporturi, în timp ce materiile prime – de 11 ori mai mare – 38,6%.
Iar dacă includem şi exportul de bunuri bazate pe resurse (în special produse alimentare), care a deținut 28,7% din total, vedem că două treimi din exporturi se bazează pe materii prime.
La importuri situaţia este ceva mai bună. Bunurile de tehnologie înaltă au avut o cotă de 11%, la care se adaugă 32% - cota bunurilor de tehnologie medie.
Aceasta ne dă speranţă că se aduc produse şi tehnologii avansate pentru a dezvolta, eventual, noi producţii, iar efectul acestor investiţii ar putea să se facă observat ulterior şi în reducerea deficitului din balanţa comercială.
