Odată cu instalarea noului Guvern, dereglementarea pare să devină una dintre direcțiile promovate în domeniul sănătății. După discuțiile inițiate de premierul Vasile Tofan despre restricțiile impuse cabinetelor stomatologice private, Ministerul Sănătății a anunțat că este dispus să renunțe și la unele restricții privind amplasarea farmaciilor. Acum, autoritatea susține și liberalizarea treptată a prețurilor la medicamentele eliberate fără rețetă, reformă pusă în discuție de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării. Pentru a-și argumenta poziția, Ministerul Sănătății a prezentat o analiză a pieței farmaceutice din perioada 2021-2025. Cifrele arată că, deși statul reglementează prețurile, medicamentele fără rețetă s-au scumpit. Mai exact, s-au scumpit cele care au rămas pe piață. Căci, în aceeași perioadă, peste 1.500 de produse medicamentoase, cu și fără rețetă, au dispărut din farmacii, iar cele noi nu au reușit să le înlocuiască nici pe departe.
Autoritățile par să fie de acord că modul în care statul a intervenit în formarea prețurilor a contribuit la această situație. Dar dacă reglementarea nu a reușit să protejeze pacienții de scumpiri, ce va soluționa dereglementarea? Or, disponibilitatea medicamentelor și accesibilitatea lor financiară sunt două concepte diferite, iar o politică de sănătate publică trebuie să se uite cu atenție la ambele.
Prețuri reglementate, dar medicamente tot mai scumpe
În Republica Moldova, prețurile medicamentelor sunt reglementate de stat, indiferent dacă acestea sunt eliberate cu sau fără prescripție medicală. Există prețuri maxime de producător, înregistrate în Catalogul național de prețuri, și adaosuri comerciale limitate în funcție de prețul medicamentului.
Până în anul 2016, adaosul comercial era unic: până la 40% cumulat, din care cel mult 15% pentru depozite și cel mult 25% pentru farmacii. Mecanismul a fost schimbat în iulie 2015, iar plafoanele diferențiate au devenit aplicabile la 1 aprilie 2016. De atunci, adaosul scade pe măsură ce prețul medicamentului crește: pentru produsele de până la 30 de lei la producător rămâne la 40%, pentru cele de 30,01-60 de lei coboară la 32%, iar pentru cele de 120,01-240 de lei coboară la 21%.
Cel puțin teoretic, mecanismul ar fi trebuit să protejeze oamenii de scumpiri excesive și să asigure prețuri accesibile. Ministerul Sănătății, care a realizat o analiză la subiect, afirmă că reglementarea nu a reușit să oprească creșterea prețurilor.
Potrivit Ministerului Sănătății, în perioada 2021-2025 prețurile au crescut cu 12,5% pentru medicamentele fără rețetă. Prețurile medicamentelor esențiale fără rețetă au crescut și ele, cu 15%. În cazul medicamentelor OTC ieftine, cu un preț de producător de până la 30 de lei, scumpirile au ajuns la 18%. Astfel, tocmai medicamentele care ar trebui să fie mai accesibile au înregistrat unele dintre cele mai mari creșteri de preț.
În același timp, oamenii au cumpărat mai puține medicamente fără rețetă. Potrivit Ministerului Sănătății, numărul cutiilor comercializate din această categorie s-a redus cu 9% în cinci ani.
Medicamentele ieftine dispar cel mai repede
Scumpirile sunt doar o parte a problemei. Cealaltă este dispariția medicamentelor de pe piață. Ministerul Sănătății afirmă că din aproximativ 4.300 de medicamente vândute în farmacii în 2021, peste 1.500 au dispărut de pe rafturi până în 2025. Dintre acestea, 990 erau medicamente cu rețetă și 563 fără rețetă. În locul lor au intrat doar 845 de produse noi. Astfel, în cinci ani, sortimentul s-a redus cu 708 produse.
Din categoria celor cu un preț de producător de până la 30 de lei au dispărut 293 de produse fără rețetă și au intrat doar 71. În cazul medicamentelor cu prescripție, au ieșit din sortiment 281 de produse, în timp ce au apărut doar 84. Cu alte cuvinte, la fiecare medicament ieftin fără rețetă nou intrat pe piață au dispărut mai mult de patru dintre cele comercializate anterior. Este adevărat că dispariția unui medicament nu înseamnă că nu mai există o alternativă terapeutică. Problema este că aceste alternative ar putea deveni mai scumpe.
Potrivit Ministerului Sănătății, în 2025 nu mai erau disponibile în farmacii sau în regim compensat produse corespunzătoare unui număr de 56 de substanțe esențiale care se comercializau în 2021. Cele mai multe sunt utilizate în spitale sau au fost înlocuite cu medicamente mai noi. Totuși, șapte substanțe esențiale de uz ambulatoriu au dispărut fără înlocuitor.
De ce medicamentele ieftine nu mai sunt atractive pentru comercianți
Ministerul Sănătății susține că una dintre cauzele dispariției medicamentelor ieftine este chiar mecanismul prin care statul încearcă să țină prețurile sub control. Adaosurile comerciale sunt calculate în trepte, în funcție de prețul medicamentului. Pentru produsele ieftine, adaosul procentual poate fi mai mare, dar suma obținută de distribuitor și farmacie este mult mai mică decât în cazul unui medicament scump. Pentru un medicament care costă 10 lei, distribuitorul și farmacia pot obține împreună un adaos de cel mult 4 lei. În schimb, la un medicament de 500 de lei, adaosul cumulat poate ajunge la 80 de lei. În ambele cazuri, produsul trebuie transportat, depozitat, gestionat și comercializat, iar cheltuielile nu scad proporțional cu prețul medicamentului. La aceasta se adaugă obligația reaprobării anuale a prețurilor de producător.
Totuși, nu este clar câte medicamente retrase de pe piața din Republica Moldova au drept cauză exclusivă adaosurile comerciale. Motivele pot fi numeroase. Republica Moldova este o piață mică, dependentă de importuri, iar producătorii iau în calcul costurile logistice, volumele de vânzări, prețurile din alte țări și rentabilitatea, printre altele.
Liberalizarea prețurilor: ce soluție văd autoritățile
Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a fost primul care a adus în discuție liberalizarea prețurilor medicamentelor eliberate fără prescripție medicală. Ministerul Sănătății afirmă că susține liberalizarea etapizată și controlată a prețurilor medicamentelor OTC, odată cu păstrarea plafoanelor pentru cele esențiale, compensate și procurate centralizat. Prețurile ar urma să fie liberalizate doar după parcurgerea etapelor pregătitoare, care includ, printre altele, aprobarea noii Legi a farmaciei.
Ministerul a cuantificat și rezultatul așteptat: circa 199 de milioane de lei economii anuale pentru populație și pentru sistemul de asigurări, până la 375 de milioane în varianta maximă. „Ne-am uitat la cifre, nu la impresii”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș.
Ce arată dovezile privind dereglementarea prețurilor la medicamente
Cercetările privind efectele dereglementării prețurilor medicamentelor fără rețetă sunt puține, inclusiv pentru că datele despre prețuri fie nu sunt disponibile, fie sunt costisitor de obținut. Totuși, studiile existente sunt prudente atunci când vine vorba despre legătura dintre dereglementare și ieftinirea medicamentelor.
Un studiu publicat în revista Health Policy care a analizat dereglementarea sectorului farmaceutic în nouă țări europene, a constatat că, în lipsa unor reglementări care să protejeze concurența, anumiți actori ai pieței au ajuns să dețină poziții dominante, limitând tocmai concurența pe care dereglementarea ar fi trebuit să o stimuleze. Autorii au trecut în revistă și analizele de preț disponibile în literatură și au constatat că acestea nu confirmă o scădere a prețurilor medicamentelor OTC după dereglementare.
Un exemplu care privește direct prețurile vine din Germania, unde în 2004 a căzut obligația ca medicamentele fără rețetă să aibă același preț în toate farmaciile. La doi ani după reformă, cercetătorii au colectat 1.215 prețuri și au constatat că 23,1% dintre farmacii modificaseră cel puțin un preț, dar numai 7,5% din prețuri erau diferite de nivelul dinaintea liberalizării. Cu alte cuvinte, deși farmaciile puteau concura prin preț, cele mai multe nu o făceau. Libertatea de a stabili prețurile nu a dus automat la o concurență mai puternică.
Cel mai apropiat termen de comparație este România, unde prețurile medicamentelor fără rețetă care nu intră în compensare sunt libere. Consiliul Concurenței a analizat 27 dintre cele mai bine vândute OTC-uri din marile lanțuri de farmacii și a constatat că, între ianuarie 2021 și august 2023, prețurile medii au înregistrat o creștere între 11% și 66%.
Prin urmare, studiile existente până acum arată că dereglementarea nu garantează nici concurență mai mare, nici medicamente mai ieftine. Este greu de crezut că Ministerul Sănătății și Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării nu cunosc aceste riscuri. Studiile sunt publice.
Și atunci întrebarea rămâne valabilă: când râvnim la dereglementare, ne gândim în primul rând la oameni sau la potențialul de business? Pentru că, dacă liberalizarea nu va aduce concurența și ieftinirile anticipate, nota de plată ar putea ajunge, din nou, la pacient.
