Retragerea cetățeniei Republicii Moldova a trei persoane asociate structurilor separatiste de la Tiraspol readuce în atenție rolul promotorilor separatismului transnistrean și implicarea acestora în evenimentele de la începutul anilor ’90. Printre cei vizați se numără Andrei Safonov, fost membru al administrației separatiste, care a anunțat că va contesta decizia în instanță. Cu alte cuvinte, el vrea să rămână cetățean al statului împotriva căruia a lupta peste 30 de ani. Tot în această săptămână, semnarea unui acord de cooperare tehnico-militară între Republica Moldova și Ucraina a provocat reacții din partea socialiștilor, în timp ce ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, le-a amintit criticilor că documentul a fost negociat inclusiv în perioada în care reprezentanți ai actualei opoziții se aflau la guvernare.
Cum a umilit Andrei Safonov corpul profesoral de la Tiraspol
Președinta Maia Sandu a semnat, pe 29 octombrie, decretele privind retragerea cetățeniei Republicii Moldova lui Andrei Safonov, Iuri Cara și Serghei Verdeș. Potrivit Președinției, Safonov și Cara, pretinși deputați în așa-numitul Soviet Suprem de la Tiraspol, au participat la adoptarea unor acte anticonstituționale, care încalcă drepturile cetățenilor Republicii Moldova din regiunea transnistreană, promovează ideologia „lumii ruse” și susțin menținerea prezenței militare ilegale a Rusiei pe teritoriul țării. În cazul lui Serghei Verdeș, autoritățile au invocat obținerea cetățeniei cu încălcarea procedurii legale, în pofida avizului negativ al Serviciului de Informații și Securitate. Potrivit informațiilor obținute de Veridica, Verdeș este angajat al așa-numitei armate transnistrene.
Andrei Mihailovici Safonov este unul dintre promotorii fervenți ai discursului politic al administrației separatiste de la Tiraspol. În 1989, a fost printre fondatorii mișcării „Edinstvo” („Unitate”), care milita pentru menținerea Uniunii Sovietice, și a devenit membru al conducerii acesteia. La 25 februarie 1990, a fost ales deputat în Sovietul Suprem al RSS Moldovenești, din partea grupului parlamentar „Moldova Sovietică”, care milita pentru păstrarea URSS.
După proclamarea independenței Republicii Moldova (27 august 1991), Safonov a făcut parte din primul așa-zis guvern al regimului separatist de la Tiraspol, fiind responsabil de știință, învățământ și cultură. Ulterior, a activat în presa din regiune și a continuat să promoveze narațiuni care contestă autoritatea Chișinăului asupra Transnistriei. În prezent, publică frecvent mesaje alarmiste despre presupuse planuri ale autorităților constituționale de a prelua controlul asupra regiunii și contestă politicile acestora.
Safonov a anunțat că va contesta în instanță decizia de retragere a cetățeniei. El susține că măsura ar fi ilegală, deoarece ar fi obținut cetățenia prin naștere, pe când Republica Moldova făcea parte din Uniunea Sovietică. „Este un document ilegal de la început până la sfârșit. Cetățenia Republicii Moldova am obținut-o prin dreptul la naștere, încă din perioada Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Prin urmare, nu există niciun temei pentru retragerea cetățeniei mele”, a declarat Safonov. Acesta a acuzat autoritățile de la Chișinău că ar comite „fărădelegi”.
Rolul lui Safonov în administrația separatistă de la începutul anilor ’90 este relatat de Tudor Cozari, doctor habilitat în biologie, în volumul „Universitatea de Stat din Tiraspol în Războiul de pe Nistru. Evocări, documente, album”. Potrivit profesorului, pe 19 iunie 1992, membrii corpului profesoral al Universității de Stat din Tiraspol au fost convocați la o adunare în care li s-a cerut să depună cereri de angajare la noua instituție de învățământ superior, Universitatea de Stat din Transnistria „Taras Șevcenko”, o nouă structură înjghebată de administrația separatistă, și să recunoască așa-numita republică moldovenească nistreană. Nemulțumit de condițiile impuse, Cozari l-a întrebat pe Safonov în baza căror merite ajunsese ministru. Acesta i-ar fi răspuns: „Nebănuite sunt căile Domnului”. Profesorul și alți aproximativ 10–15 colegi au părăsit sala. La ieșire, pretinșii oficialii transnistreni le-ar fi strigat „Românilor, cărare bătută!”, în timp ce, pe scările clădirii, se aflau gardiști înarmați cu automate Kalașnikov. Universitatea de Stat din Tiraspol a fost evacuată la Chișinău, mulți dintre profesori abandonându-și la Tiraspol casele locuind aici, unii până la moarte, într-un cămin.
Chișinăul și Kievul își consolidează cooperarea în domeniul apărării
Un alt subiect al săptămânii este semnarea unui acord de cooperare tehnico-militară între Republica Moldova și Ucraina. Documentul a fost semnat de ministrul moldovean al Apărării, Anatolie Nosatîi, și omologul său ucrainean, Evghenii Hmara, în prezența premierilor Vasile Tofan și Sergii Korețki.
Potrivit Ministerului Apărării al Ucrainei, acordul creează cadrul pentru extinderea schimbului de experiență, tehnologii și cunoștințe practice, precum și pentru dezvoltarea unor proiecte comune în domeniul apărării. Kievul este pregătit să împărtășească experiența acumulată în războiul cu Rusia, inclusiv în utilizarea sistemelor de armament și contracararea amenințărilor moderne. În comunicat se precizează că Ucraina oferă deja consultanță Republicii Moldova pentru dezvoltarea apărării antiaeriene.
Ministrul Apărării din Ucraina relatează că acordul cu Chișinăul va viza modernizarea, repararea și întreținerea echipamentelor militare, instruirea specialiștilor, logistica, protecția personalului și a infrastructurii critice, precum și dezvoltarea capacităților de apărare cibernetică și de protecție a spațiului aerian. Acordul este valabil cinci ani, cu posibilitatea prelungirii automate. Ministerul Apărării al Ucrainei precizează că implementarea documentului nu afectează statutul de neutralitate al Republicii Moldova.
Nosatîi le amintește socialiștilor cine a negociat acordul
Semnarea documentului a fost criticată de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, care a calificat-o drept o încălcare a neutralității constituționale. Formațiunea susține că apropierea militară de Ucraina, țară aflată în război cu Rusia, ar putea implica Republica Moldova într-un conflict și ar transforma-o într-o potențială țintă militară.
Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a respins criticile și a declarat, în emisiunea „Cabinetul din umbră”, că acordul a fost negociat între 2019 și 2021, când reprezentanți ai actualei opoziții se aflau la conducerea statului, inclusiv în funcțiile de prim-ministru și ministru al Apărării. „Acest acord este discutat între Ministerul Apărării al Republicii Moldova și Ministerul Apărării al Ucrainei din 2019 până în 2021. În această perioadă, cei care condamnă astăzi erau la conducerea statului atunci. Unii erau prim-miniștri, iar unii erau chiar miniștri ai Apărării. Se vede că au o memorie scurtă și nu țin minte ce procese desfășurau”, a declarat Nosatîi.
Potrivit ministrului Apărării, proiectul a fost examinat de Comisia parlamentară pentru politică externă în 2021, iar la 24 septembrie același an a ajuns la Guvern pentru continuarea procedurilor. Demersurile nu au avansat atunci, deoarece partea ucraineană nu era disponibilă să continue procesul în toamna acelui an, pe fondul exercițiilor militare rusești de la graniță. În 2025, cele două părți au convenit să reia discuțiile, întrucât acordul-cadru existent nu detalia suficient domeniile de cooperare.
Disputa readuce în atenție interpretările diferite ale neutralităTții constituționale. Socialiștii consideră că acordul poate implica țara în conflictul ruso-ucrainean, în timp ce autoritățile susțin că documentul urmărește consolidarea capacităților de apărare și nu schimbă statutul de neutralitate al Republicii Moldova.
