Irina Papuc este jurnalist specializat în domeniul sănătății. A activat la Cotidianul Timpul de Dimineață între anii 2010 și 2012, apoi s-a alăturat echipei Adevărul Moldova. Din 2013 abordează doar subiecte din domeniul sănătății, fiind specializată pe domeniile: utilizarea banilor publici, transparență, inclusiv transparență decizională, politici publice și drepturile pacienților. Este masterandă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, specializarea Sănătate Publică.
Ce se întâmplă în realitate în sistemul medical din Federația Rusă? Această întrebare își are justificarea în încercarea de a înțelege realitatea din spatele narațiunei optimiste a conducerii de la Kremlin, conform căreia Rusia, aflată de 4 ani în război și vizată de sancțiuni din partea Occidentului, reușește să se auto-susțină, atât pe partea de producție de război, cât și pe componente mai sensibile, cum ar fi producția farmaceutică și tehnologia medicală.
În ultimii 15 ani, lupta cu corupția din Sănătate în Republica Moldova a fost un obiectiv constant. În 2025, Ministerul Sănătății mai pregătește un plan de acțiuni anticorupție pentru următorii trei ani - un proces inepuizabil.
Acum câteva zile, ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a făcut câteva declarații de interes public cu privire la regionalizarea serviciilor medicale din Republica Moldova. Declarațiile s-au scurs cuminți, pe neobservate, în malaxorul de informații din spațiul public și prea curând peste ele s-a și lăsat deja uitarea.
Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății, publicat la sfârșitul anului 2024, care a analizat în premieră, într-o manieră comparativă și multidimensională, calitatea îngrijirii medicale și siguranța pacientului în cele 53 de state membre ale Regiunii Europene, arată că în Republica Moldova conceptul de „siguranță a pacientului” este vag și subdezvoltat.
În Republica Moldova există prea puține date ce ne-ar ajuta să înțelegem care este starea emoțională a cadrelor medicale. Câteva cercetări, limitate ca amploare și impact, făcute mai mult în cadrul studiilor de masterat sau doctorat, arată că rata burnout-ului printre cadrele medicale variază între 40 și 60%.
Când vrei să știi cât de dezvoltat este un stat din punct de vedere economic și social, nu căuta bugete, deficit, PIB sau alte statistici sofisticate. Caută un singur indicator – mortalitatea maternă. Mortalitatea maternă este un indicator recunoscut pe scară largă ca fiind esențial pentru evaluarea stării de sănătate și a nivelului de dezvoltare socio-economică al unui stat.
Când vrei să știi cât de dezvoltat este un stat din punct de vedere economic și social, nu căuta bugete, deficit, PIB sau alte statistici sofisticate. Caută un singur indicator – mortalitatea maternă. Mortalitatea maternă este un indicator recunoscut pe scară largă ca fiind esențial pentru evaluarea stării de sănătate și a nivelului de dezvoltare socio-economică al unui stat.
Între Crăciun și Revelion își fac loc reforme neașteptate, nepopulare, care profită de vulnerabilitatea unei opinii publice aflate în pauză de vigilență. Așadar, decembrie mai e, de câțiva ani încoace, luna reformelor menite să evite riposta. Astfel, în loc de o retrospectivă obișnuită, vă provoc să privim înapoi la cele mai neașteptate reforme din sistemul de Sănătate care s-au produs în ajunul sărbătorilor de iarnă și, bineînțeles, să vedem evoluția acestora și în ce măsură promisiunile de atunci corespund cu realitatea de azi.
În această lună, justiția din Republica Moldova a trimis, într-un caz fără precedent, un medic la închisoare cu executare, pentru un presupus caz de malpraxis, soldat cu decesul unui angajat al instituțiilor de forță. Pentru prima dată un medic urolog, Sergiu Cozub, este scos din sala de judecată cu cătușe pe mâini, într-un context aproape șocant în care medicina este, practic, asociată cu omorul calificat. Dincolo de drama pe care o trăiește familia părții vătămate și a medicului condamnat, autoritățile din Republica Moldova trebuie să înțeleagă că este un caz care vizează nu doar două părți într-un proces, ci un caz care poate fi decisiv pentru viitorul sistemului Sănătății din Republica Moldova. Nu este o hiperbolizare, nu este nevoie să facem apel la emoții. Voi menționa cele mai importante 3 moduri în care măsurile punitive în gestionarea erorilor medicale pot duce un sistem medical la colaps.
Republica Moldova este departe de a oferi mecanisme eficiente de retenție pentru cadrele medicale, care să fie nu doar eficiente, dar și să constituie „exemple de bune practici”. Poate că, în ignoranța noastră, nici nu știm cât de adânci sunt rădăcinile exodului. Primul pas însă este să fim sinceri cu oamenii și să le spunem adevărul despre ceea ce cu o mână le dăm și cu alta le luăm.
Aproape 3.400 de medici au plecat din sistemul medical în ultimii 25 de ani
Dr. Ruslan Șcarăbnîi este chirurg toracic și profesează în unul din cele mai căutate spitale oncologice private din România. De la nordul țării, din Bălți, până în inima Bucureștiului, tânărul medic și-a croit drumul singur.
Lilian Popil avea 18 ani când a decis că medicina nu va fi doar o meserie, ci o promisiune – făcută lui însuși, unei lumi mai bune, dar și unei generații care refuză să aleagă între vis și compromis. Era 2015, iar pentru un tânăr din Republica Moldova, visul de a deveni medic însemna să privească dincolo de granițe, spre oportunități care i-ar permite să crească profesional și personal. Lilian a ales medicina din convingere, iar ideea de a explora alte sisteme medicale a devenit un pas firesc în drumul său. După șase ani de studii, a decis că e timpul să deschidă noi orizonturi și să înțeleagă medicina într-un context mai larg.
La 42 de ani, Irina Popov lăsa în urmă o carieră medicală consolidată, într-o instituție privată din Republica Moldova și o parte din familie, pentru a-și construi un nou început în România. De opt ani, trăiește și profesează aici, iar la scurt timp după sosirea ei, i s-au alăturat soțul și fiica cea mare, și ei medici.