În seara zile de 16 februarie a.c., două drone au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova în regiunea de sud a țării. Una din aceste drone s-a aflat în spațiul aerian moldovenesc aproximativ jumătate de oră, iar cealaltă - aproape 10 minute. Acest incident a avut loc la doar la câteva zile după un altul, înregistrat săptămâna trecută, când trei drone rusești au căzut, în noaptea dintre 12 și 13 februarie a.c., la fel în sudul Republicii Moldova, iar una din ele a explodat pe un câmp lângă Ceadîr-Lunga. Drone sau rachete au căzut pe teritoriul Republicii Moldova de mai multe ori de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, iar aceste două cazuri continuă seria de cel puțin 20 de astfel de incidente.
Nota de protest a Chișinăului, sfidată de Moscova
Atacul aerian masiv al Rusiei din noaptea de 12 spre 13 februarie a.c. asupra portului Reni a fost cel mai grav incident cu caracter militar care a avut impact direct și asupra teritoriului Republicii Moldova. Reacția Chișinăului a fost promptă. Oficialii moldoveni au condamnat acest act al agresiunii rusești pe care l-au calificat drept un gest neprietenos din partea Federației Ruse. Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău l-a convocat de urgență pe ambasadorul agreat al Federației Rusă în Republica Moldova, Oleg Ozerov, pentru a-și exprima protestul ferm față de aceste încălcări inacceptabile care reprezintă o amenințare gravă la adresa securității naționale și a cetățenilor Republicii Moldova.
Ca măsură de răspuns, MAE a luat decizia să denunțe unilateral Acordul interguvernamental moldo-rus, semnat în anul 1998, privind înființarea și funcționarea centrelor culturale. În așa mod, Centrul Rus pentru Știință și Cultură din Republica Moldova, filială a Agenției Federale a Federației Ruse „Rossotrudnichesstvo”, deschis în luna februarie 2009, urmează să-și sisteze activitatea după finalizarea procedurilor de denunțare.
La rândul ei partea rusă a negat orice legătură a Moscovei cu dronele care au violat teritoriul Republicii Moldova, subliniind că dovezile aduse de către autoritățile de la Chișinău sunt insuficiente și că în lipsa unor investigații suplimentare este greu de stabilit cui îi aparțin dronele. Acest lucru în pofida faptului că MAE i-a prezentat ambasadorului agreat Ozerov, în timpul înmânării notei de protest, fragmente din dronele căzute în sudul Republicii Moldova, pe care erau înscrisuri care demonstrau clar proveniența rusească a acestora („Герань-2”, denumirea rusească a dronei iraniene Shahed).
A negat proveniența rusească a dronelor care au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova și purtătoarea de cuvânt a Ministerului Rus de Externe, Maria Zaharova. Aceasta a dat toată vina pe Ucraina, afirmând că fragmentele de drone depistate pe teritoriul Republicii Moldova, fie au fost plasate de către militarii ucraineni, fie Ucraina și-a folosit într-un mod necontrolat sistemele de apărare antiaeriană. Zaharova a adăugat, în maniera care o caracterizează, că Rusia respectă suveranitatea Republicii Moldova și securitatea cetățenilor săi.
Ea a subliniat, totodată, că Rusia se opune deciziei MAE privind închiderea Centrului Rus de Știință și Cultură și a declarat că Moscova așteaptă din partea Republicii Moldova o notificare în scris privind denunțarea acordului, care din punct de vedere juridic este valabil până la mijlocul anului 2026.
Acțiunile Moscovei, susținute de către politicienii pro-ruși din Republica Moldova
Atitudinea pe care o are Rusia față de încălcarea suveranității teritoriale a Republicii Moldova nu surprinde și se înscrie în același tipar al Kremlinului care nu recunoaște nici faptul că el este cel care pornește războaie (ce mai contează că „o dronă-două” au căzut și explodat în Republica Moldova).
În contextul acestor acțiuni ale Rusiei, Republica Moldova ar trebui să-și consolideze reziliența, o problemă cu multe aspecte spinoase, însă. Lipsa de unitate a clasei politice moldoveneși față de astfel de incidente grave comise de Rusia slăbește rezistența societății din Republicii Moldova și, în același timp, încurajează Moscova să continuie pe aceeași notă.
Bunăoară, liderul socialiștilor, Igor Dodon, una dintre cele mai vocale „cutii de rezonanță” ale Rusiei în Republica Moldova, a reacționat în cazul căderii dronelor exact ca Moscova: „Trebuie să ne clarificăm ce fel de drone sunt acestea, ale Rusiei sau ale Ucrainei. Una pot spune că nu e din cauza lui Vladimir Putin, ci din cauza războiului din Ucraina”. Mai mult, Partidul Socialiștilor pe care îl conduce a condamnat decizia MAE de a închide Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău, calificând-o drept „o manifestare clară de rusofobie și o continuare a politicii de distrugere a relațiilor moldo-ruse”.
Pe lângă Igor Dodon și PSRM, în Republica Moldova există mulți alți politicieni sau partide care promovează agenda geopolitică a Rusiei în detrimentul acțiunilor de fortificare a securității naționale. De exemplu, Partidul „Inima Moldovei”, condus de fostul bașcan al regiunii autonome găgăuze, Irina Vlah, a cerut Comisiei Electorale Centrale să înregistreze un grup de inițiativă pentru organizarea unui referendum privind recunoașterea internațională a neutralității Republicii Moldova.
Ideea organizării unui referendum privind neutralitatea este, în mod normal, lipsită de orice sens, deoarece acest lucru e stabilit clar în Constituție de peste 30 de ani. Din considerentul respectiv CEC-ul a și respins inițiativa Irinei Vlah.
Deși insistă pe neutralitate, Igor Dodon, Irina Vlah și alții ca ei, evită să răspundă clar la o întrebare fundamentală: „Cine a început războiul în Ucraina?”. Adică, să recunoască deschis că Rusia a fost cea care a atacat statul ucrainean. Dar și că Putin a „plămădit” acest război în capul său de mulți ani și că nicio rachetă sau dronă nu ar fi căzut pe teritoriul Republicii Moldova, dacă Rusia nu ar fi atacat Ucraina, la 24 februarie 2024.
Acești politicieni care nu doresc să recunoască faptul că Rusia reprezintă principalul pericol la adresa securității Republicii Moldova, nu doar că neagă lucruri evidente, ci încearcă să saboteze procesele de securizare a statului nostru.
Concluzii
Încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone și rachete rusești demonstrează, o dată în plus, cât de neajutorat și incapabil să-și apere și protejeze cetățenii este Chișinăul. Până acum, rachetele și droenele rusești au ajuns în Republica Moldova aparent întâmplător, dar nu există garanții că Rusia, după modelul ucrainean, nu le va trimite intenționat, pentru a lovi ținte concrete pe teritoriul nostru. Pretexte se pot găsi (Moscova este ingenioasă la așa ceva), și, bineînțeles, vinovată va fi Republica Moscova, nicidecum Rusia.
Republica Moldova nu are capacitățile Ucrainei ca să poată rezista unui atac armat rusesc de proporții. În același timp, geografia avantajează statul nostru, deoarece, spre deosebire de Ucraina sau statele baltice, el nu are hotar direct cu Rusia. Calea aeriană este unica modalitatea prin care Rusia poate lovi militar Republica Moldova (exceptând regiunea transnistreană, controlată de Moscova).
În condițiile în care întregul continent european discută acum despre securitate în termenii consolidării sectorului de apărare și militar, în Republica Moldova există politicieni care în continuare promovează un concept desuet pentru relațiile internaționale în materie de securitate națională. Neutralitatea scrisă pe hârtie, ca și concept juridic, nu poate opri nicidecum o rachetă sau dronă rusească să intre neautorizat în spațiul aerian al Republicii Moldova. Pentru a le depista și opri e nevoie de radare și sisteme antiaeriene pe care Armata Națională nu le are, dar pe care urmează să le procure. Or, edificarea unui sistem de apărare antiaerian funcțional necesită timp și presupune cheltuieli din partea statului, lucru oarecum dificl în condițiile în care există mulți politiceni care consideră că Republica Moldova trebuie să rămână descoperită în fața amenințărilor rusești.
