Într-un magazin din Beijing, China, dau întâmplător de un vin moldovenesc. E chiar o întâmplare fericită să găsești ceva „de-al tău”, pe o piață de peste un miliard de locuitori. Se numește Via Matei, un Cabernet Sauvignon sec. Costă 55 yani (6.99 euro) și stă alături de un vin bordolez, pe același raft, la un preț similar. O concurență sănătoasă, din punct de vedere economic și un fel de mândrie personală.
Republica Moldova nu mai este dependentă de Rusia la exportul de vinuri
Tablou de neînchipuit acum 20 ani, când peste 80 la sută din vinul moldovenesc era exportat pe o singură piață: Rusia. În martie 2006, se declanșa primul uragan. Un embargo motivat eminamente politic, care încerca să ruineze economia moldovenească. Un șoc! Zeci de vagoane și TIR-uri oprite la vamă, milioane de sticle confiscate (unele strivite demonstrativ cu un buldozer numit simbolic „Merlot”), milioane de dolari, pur și simplu, furate. Au urmat ani de negocieri formale, „inspecții” și… alte două embargo-uri. Indiferent de culoarea guvernelor de la Chișinău, au existat probleme tot timpul.
De atunci și până azi, au tot fost voci care prevesteau colapsul industriei. Un grup de protestatari sugera chiar recent, în fața Guvernului de la Chișinău, să se întoarcă cu fața spre Rusia. Pentru că în UE, „nu trebuiește nimănui vinul moldovenesc”. Operând, ca de obicei în asemenea cazuri, cu cifre false și fake news-uri.
Dar, nimic nu distruge mai bine falsul decât adevărul. Iar, ca să nu există loc pentru interpretări subiective, apelăm doar la informații factologice - cifre seci, - care ne arată, un tablou clar, după aproape 20 de ani de la embargo.
La vârsta legală a majoratului, cifrele demonstrează că Moldova s-a „vindecat” de dependența bolnavă față de Rusia, cel puțin în cazul vinului. Datele statistice internaționale Comtrade, arată că, în 2023, doar 2.6% din vinurile moldovenești au fost exportate în Rusia, față de 81%, în 2000. În bani, asta înseamnă 5.9 milioane USD, anul trecut, față de aproape 100 milioane USD (!), în 2000. Iar prețul la care livrăm vin în Rusia s-a dublat: de la 0.76 USD, la 1.50 USD, în 2023.
Exportăm mai scump, la o dependență infinit mai mică. Dincolo de falimentele prin care au trecut multe familii, trebuie să-i mulțumim lui mister Putin, pentru că ne-a ajutat să asanăm industria.
Iar cifrele de pe site-ul Oficiului Național al Viei și Vinului arată cu mult mai bine acum, și nu doar în cazul comerțului cu Rusia.
Vinăriile din Republica Moldova exportă, în prezent, în total în 68 de țări
Vinăriile din Republica Moldova exportă, în prezent, în total în 68 de țări, față de 26, în 2000.
Sunt în China în aceste clipe, țară care este în top 10 al destinațiilor noastre la exportul de vin. Când faci acest drum lung din Republica Moldova până în China, înțelegi altfel ce efort îi trebuie unei sticle să ajungă pe raft. Alături de Franța sau alte națiuni de top în producerea de vinuri.
Și de departe nu e tot. Valoarea exportului total de vin, din Republica Moldova, a crescut de la 112 milioane USD, la începutul anilor 2000, la aproape 140 milioane USD – în prezent.
Exprimate în volum, exporturile au scăzut de la 150 milioane de litri, în urmă cu 20 de ani, la puțin peste 100, în 2023. Dar, prețul de export a crescut de la 72 de cenți, la 1.28 USD/litru. Dacă ar fi să interpretăm mai simplu cifrele, asta ar însemna următoarele: exportăm mai puțin, dar mai scump. Și mai calitativ.
Din Canada, până în Nigeria, Coreea de Sud sau Israel. România e cea mai importantă piață, dar nu mai avem aproape deloc dependențe bolnave față de cineva. Orice șoc s-ar putea întâmpla, avem “ouăle păstrate în coșuri diferite”, cum prefera să se exprime un fost guvernator al Băncii Naționale.
Vinul moldovenesc este, fără îndoială, mai bun acum.
În 2021, Concours Mondial de Bruxelles — o competiție în care am onoarea să jurizez — declara vinul moldovenesc „Negre”, cel mai bun vin roșu care a participat la acest concurs. Trebuie să precizez că la astfel de concursuri, vinul este degustat „în orb”, adică fără a se cunoaște țara de origine, prețul sau brandul, alături de vinuri de top din Franța, Spania sau Italia. Același vin, a ajuns mai târziu pe billboarduri în Ciudad de Mexico, capitala unei țări de 130 milioane de locuitori. Mexicul ar putea deveni, de exemplu, o nouă destinație pentru vinul moldovenesc.
Imagine: Bilboard cu vin moldovenesc în Mexic
În 2013, o reformă structurală a sectorului a stabilit standarde noi și transformaționale pentru calitatea și reglementarea vinurilor. Tot mai mulți vinificatori au început combinarea soiurilor autohtone istorice cu practicile moderne de vinificație pentru a produce vinuri de înaltă calitate, cu caracter autentic și unic.
Vinul moldovenesc a obținut peste 6 000 de medalii în ultimii cinci ani
Efortul a fost recompensat cu peste 6000 de medalii obținute în competiții internaționale prestigioase în ultimii cinci ani. „Aceste succese sunt o mărturie a muncii și viziunii vinificatorilor, care au transformat Republica Moldova într-o destinație vinicolă fascinantă”. Ultimul citat este preluat din prestigioasa publicație “Decanter”, care și-a intitulat articolul: „Moldova’s Wine Revolution”.
Cred că nu este o lună pe an în care să nu apară noutăți despre o nouă medalie cucerită de vinul moldovenesc, din Asia, până în America sau chiar Africa.
De departe, nu aș dori să sugerez un ton triumfalist prin acest articol. Ceea ce aș vrea să spun este că Vinul Moldovei a demonstrat, în primul rând o lecție. Că se poate moderniza, că-și poate reveni, că poate scăpa de dependența sa de Rusia. Și chiar că se simte mai bine fără ea. La nivel mondial, există o supraproducție de vinuri, lumea face mai mult vin decât se consumă, iar faptul că putem rezista unei competiții internaționale, este important de remarcat.
Avem acces pe mai multe piețe acum, mai diverse, mai înstărite și, până la urmă, asta înseamnă mai mulți bani pentru vinificatorii și viticultorii noștri.
Republica Moldova are cea mai mare densitate a viilor din lume, pe cap de locuitor, raportată la suprafața de terenuri agricole. Vinul reprezintă 3% din PIB și 8% din exporturi. Unul din patru moldoveni este implicat în industria vinului, iar 50 000 de familii sunt implicate direct sau indirect în sectorul vinului.
Bineînțeles, nu totul este roz în domeniul vinurilor. Schimbările climatice, progresul tehnologic, concurența tot mai mare — sunt zeci de provocări pentru industria modernă a vinului. Dar vinificatorii noștri spun așa: dacă am supraviețuit embargoului rusesc, vom trece și de alte probleme. Cert e că nu ne mai temem să ne trezim ca în acea zi din martie 2006, când am aflat de la televizor că Rusia nu ne mai vrea vinul.
Dacă s-a reușit cu vinul, probabil, se poate cu orice. Cu gazul, electricitatea sau cu alte domenii, care ne mai fac încă vulnerabili față de Rusia.
Am cumpărat cu mândrie sticla de Cabernet moldovenesc din China. Am servit din ea câțiva colegi din Nigeria și Nepal, care mă tot întrebau de Rusia.
Le-am spus că nu mai avem de a face demult cu rușii, că suntem în prag de aderare la Uniunea Europeană și că … nici nu prea ne mai dorim să-i servim cu vin.
