Sfârşitul de mandat al actualei guvernări este marcat de promovarea în spațiul public a unor date statistice eronate și manipulatorii, atât de către reprezentanții puterii, cât și de către politicieni de opoziție.
Unele dintre aceste date sunt greu de verificat, în special că nu totdeauna oferă bază pentru comparaţie, iar altele sunt contrazise de rapoartele unor instituţii de stat.
Vinul şi laptele, între cifre și procente
De exemplu, Guvernul anunţă pe pagina sa web că „exporturile de vinuri au crescut cu 20%, efectivul de bovine – cu 10%, producţia de lapte – cu 17%” şi Republica Moldova a obţinut „acces pe piaţa UE pentru carnea de pasăre şi ouă de categoria A”.
Sunt rezultate excelente, dar este greu să le verifici, întrucât nu a fost oferită o bază de comparaţie.
În cazul vinurilor găsim o declaraţie a purtătorului de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, care spune că „în 2024 au fost exportate vinuri în valoare de peste 235 milioane USD, echivalentul a 4 miliarde de lei, în creștere de 22% față de anul precedent”.
În ceea ce privește efectivul de bovine şi producţia de lapte, am verificat datele Biroului Naţional de Statistică, care nu corespund cu cifrele Guvernului. Potrivit BNS, anul trecut efectivul de bovine s-a redus cu 2,2%, iar producţia de lapte a crescut cu doar 2,3%. Total diferit de datele anunțate de Guvern.
M-am gândit că poate au fost luate în calcul datele statistice pentru primul trimestru al anului 2025, dar aici discrepanța dintre cifre este şi mai mare: efectivul de bovine s-a redus cu aproape 5%, iar producţia de lapte s-a majorat cu 0,6%.
De ce a utilizat Executivul acele cifre, rămâne deocamdată o întrebare fără răspuns.
Drumurile, un subiect vechi de ani de zile
Un alt mesaj al premierului Dorin Recean, tirajat intens deja de două luni se referă la faptul că în ultimii trei ani „au fost renovate (sau construite - în alte mesaje) 766 de kilometri de drumuri, de 3 ori mai mult decât în precedenții 10 ani”.
Un truc asemănător a fost folosit în trecut şi de alte guvernări. De exemplu în septembrie 2018, în pragul alegerilor parlamentare din februarie 2019, fostul lider al PDM, oligarhul Vladimir Plahotniuc declara că „doar în anul 2018, actuala Guvernare a reușit să repare peste 1.600 de km de drumuri, de 12 ori mai mult decât guvernările precedente”. „Sunt cifre absolut record pentru toate guvernările de la obținerea independenței”, afirma atunci Plahotniuc.
Portalul Mold-Street.com, care a pus la îndoială atunci cifrele prezentate de Plahotniuc s-a ales cu o campanie de denigrare din parte autorităţilor şi unor troli, iar replica de atunci a Administraţiei de Stat a Drumurilor mai poate fi găsită şi acum pe pagina întreprinderii, chiar dacă şi-a schimbat conducerea şi denumirea.
Este adevărat, actuala guvernare nu exagerează în proporţiile celei de pe timpul lui Plahotniuc.
Cine este mai eficient?
Sunt şi cazuri de alt tip, când autorităţile folosesc cifre reale, pentru a argumenta necesitatea unor modificări în legislaţie, ignorând însă alte date, cum s-a întâmplat recent cu Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării (MDED) care a iniţiat o modificare a legislaţiei privind Moldova IT Park (MITP).
Pentru a demonstra succesul remarcabil al acestui parc, MDED afirmă că odată cu crearea sa, în 2018, sectorul IT a înregistrat o evoluție accelerată, devenind unul dintre cele mai dinamice și performante domenii ale economiei naționale.
„În primii 7 ani de activitate, MITP a atras peste 2.150 companii rezidente, dintre care aproximativ 80% au fost fondate după lansarea parcului, ceea ce subliniază impactul direct al acestui mecanism asupra dezvoltării sectorului”, afirmă MDED.
„Contribuția sectorului IT la formarea PIB-ului național a crescut de la 2,4% în 2017 la circa 6,3% în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de aproape trei ori..... Contribuția la Bugetul Public Național s-a majorat de peste patru ori – de la 373 milioane lei în 2017 la circa 1.496 milioane lei în 2024”, mai spune MDED.
La prima vedere, pare un succes remarcabil şi aşa şi este, doar că nu trebuie exagerate cifrele.
De exemplu, cele 10 parcuri industriale din Republica Moldova au doar 135 de rezidenţi şi de şapte ori mai puţin angajaţi decât în sectorul IT, iar salariul mediu al angajaţilor de acolo este de 2-3 ori mai mic.
Totuşi, anul trecut, cei 135 de rezidenţi ai parcurilor industriale au contribuit la bugetul de stat cu impozite şi alte plăţi obligatorii în valoare de de 1.546,4 milioane lei, adică cu 50 milioane lei mai mult decât tot sectorul IT. E o creştere de cinci ori a încasărilor bugetare faţă de 2017, arată datele dintr-un raport al aceluiași MDED.
Când s-a redus cel mai mult numărul cetățenilor moldoveni?
Nu rămân în urma guvernării nici criticii acesteia. De exemplu, fostul premier Vladimir Filat deja de mai mult timp critică actuala guvernare pentru declinul demografic.
„Populația pleacă, guvernarea rămâne....În ultimii 4 ani, Moldova a pierdut peste 220.000 de oameni”, afirmă fostul premier într-o postare.
Aproximativ acelaşi lucru îl susține şi deputata socialistă, Alla Darovanaia, care a declarat recent că „în ultimii patru ani populația Republicii Moldova a scăzut cu sute de mii, iar rata natalității a înregistrat o cădere fără precedent”.
Într-adevăr Republica Moldova se confruntă cu un declin demografic de proporţii şi cu emigrarea unei părţi importante din populaţie. Dar acest fenomen nu este ceva nou şi care s-ar fi accentuat în ultimii ani.
Datele privind evoluția populației Republicii Moldova în baza recensămintelor din 1989, 2004, 2014 și 2024 arată clar că declinul a început încă în secolul trecut.
În perioada 2004-2014, (când la guvernare au fost comuniştii şi apoi Alianţa pentru Integrare Europeană, unul din liderii căreia era chiar Vlad Filat) numărul populaţiei s-a redus cu circa 594.100 de persoane, adică în medie cu aproape 60.000 pe an.
În acelaşi timp, din 2014 până în 2024, populaţia Republicii Moldova s-a redus cu 380.000, adică cu 38.000 pe an, ceea ce este mult mai puţin decât în perioada anterioară. Deci, nu se poate afirma că scăderea numărului populaţiei s-a accentuat în ultimii 10 ani.
Mai mult! O parte din declinul pronunţat din anii 2020-2022 trebuie pus şi pe seama pandemiei de Covid-19.
Şirul unor astfel de manipulări este mult mai lung decât cele câteva cazuri pe care le-am invocat mai sus și, cu siguranță, se va extinde în continuare, în special că suntem în preajma unei campanii electorale care ia turații din ce în ce mai mari.
