Lumea a stat cu ochii pe SUA, așteptând cu sufletul la gură rezultatele finale ale alegerilor pentru reînnoirea componenței Camerei Reprezentanților și a 1/3 din Senat. Democrații au obținut controlul sigur asupra ambelor camere ale Congresului. A fost de fapt și un referendum pentru președintele Donald Trump, care consideră că a „îndeplinit mai multe promisiuni, decât a făcut” în campania electorală.
Înainte de ziua alegerilor, el îi îndemna pe americani să considere că în buletinul de vot e și numele său, în final, văzând valul de „tsunami albastru”, el a schimbat macazul scriind în rețeaua socială că dacă numele său ar fi fost în buletin, „noi am fi câștigat zdrobitor”.
Valul protestatar
Totuși, numai o treime din americani au fost satisfăcuți de activitatea sa, iar marea nemulțumire e legată de starea economiei, de creșterea prețurilor și a inflației, tocmai ceea ce el promitea că va rezolva imediat ce va revenei la Casa Albă. A mai promis că nu va mai începe niciun război, iar războiul dintre Rusia și Ucraina îl va opri în 24 de ore. Dar nu s-a ținut de cuvânt: a pornit un război improvizat împotriva Iranului, făcând să explodeze prețurile la combustibil, iar războiul din Ucraina îl tot oprește de aproape doi ani. Pe parcurs, s-a dovedit că măsurile anti-migrație luate de Trump, i-a supărat pe unii americani, iar alții nu le-au considerat atât de importante pe cât se credea.
Sondajele preelectorale au arătat un val protestatar în creștere, dar nu și o simpatie mai mare pentru Partidul Democrat. Numărul celora care apreciază favorabil Partidul Democrat e și mai mic decât al celora care apreciază favorabil Partidul Republican. Însă prevalează sentimentul de dezamăgire față de președinte, mai cu seamă printre tineri, afro-americani, latino-americani. Se crede că el a fost foarte generos față de cei bogați, pe care i-a îmbogățit, inclusiv propria familie, dar nu i-a păsat de starea materială a majorității americanilor. Și abordarea față de procesul de pacificare din Ucraina este mercantilă, e despre bani, în primul rând, manifestându-se cu simpatie față de agresorul cu care se poate încheia afaceri, și antipatie față de victima care nu dorește să capituleze, spre beneficiul financiar general. Spre stupoarea lumii întregi, s-a ajuns până la șantajul Ucrainei, stopându-se livrarea de arme și informații, limitându-se funcționarea Starlink.
Test pentru democrația americană
Alegerile din SUA sunt privite în lume ca un test pentru democrația americană, și, implicit, pentru democrație ca „formă de guvernare în care supremația aparține poporului” în general, pusă la încercare pretutindeni, inclusiv în Europa.
Opinia lui Winston Churchill precum că, cu toate imperfecțiunile sale, nu există altă formă de guvernare mai bună, decât democrația, sună astăzi un pic fatalist, în unele țări fiind înlocuită cu „democrația iliberală” sau „dirijată”, sau „suverană” care se bazează mult pe aparențe, ca în URSS. De altfel, și URSS era „cea mai democratică țară din lume”, deși schimbarea puterii avea loc numai după decese enigmatice sau conspirații nocturne (cum a fost înlăturarea lui Hrușciov de către staliniști). Trump a manifestat simpatie evidentă față de liderii care au încercat să profite de democrație pentru a-și consolida puterea proprie. Administrația SUA a încurajat formațiunile care vor să distrugă UE din interior și repetă narațiunile rusești.
Atitudinea de azi referitoare la democrație e amestecată cu mult scepticism, din mai multe motive, la care a contribuit și Trump, cu comportamentul său indecent și mișcarea MAGA, care l-a idolatrizat și susținut. În cadrul sondajelor la ieșirea de la urne, o majoritate a americanilor a declarat că dorește ca Congresul să instituie mai multe mecanisme de control și echilibru asupra Casei Albe, scrie presa din SUA. Circa jumătate au blamat corupția guvernamentală, acesta fiind unul din factorii determinanți în decizia lor de vot.
Vulnerabilitățile democrației
Ceea ce pentru unii e „voința poporului”, pentru alții e catastrofă națională. Fragmentarea și polarizarea poporului face dificilă, dacă nu imposibilă găsirea unei „voințe” comune. Poporul sau o parte din el, reacționează mai mult emoțional, decât rațional, poate fi sedus de promisiuni deșarte, mincinoase, irealizabile sau care aduc atingere drepturilor altor cetățeni. Toate vulnerabilitățile democrației se accentuează cu apariția rețelelor sociale, IA: „voința poporului” poate fi supusă unor influențe cu rele intenții, străine, contrare intereselor sale. Două treimi din britanici consideră astăzi că Brexit a fost o greșeală.
Uniunea Europeană se adresează acestor vulnerabilități, elaborând un Plan de Acțiune împotriva Dezinformării, ce include un sistem de avertizare rapidă (Rapid Alert Sistem) privind narațiunile false și știrile false, coordonarea transfrontalieră pentru a răspunde manipulărilor din afară. UE a adoptat AI Act, ce obligă platformele să marcheze obligatoriu orice conținut generat de IA (deepfakes). Dacă refuză să se conformeze legii, platforma riscă o amendă de până la 3% din cifra globală de afaceri a rețelei sociale respective.
Și în Republica Moldova s-au luat măsuri în acest sens, constituindu-se Centrul pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării, colaborând cu companiile internaționale pentru blocarea unor canale și pagini clonate, conturi de publicitate politică finanțate din afară sau din surse dubioase. De menționat că asemenea acțiuni întâmpină rezistență, sunt taxate ca nedemocratice, aducând atingere pluralismului și dreptului la opinie, nu numai din partea forțelor pro-ruse, dar și așa zișilor „suveraniști”.
Responsabilitatea alegătorului
Se vorbește puțin despre vulnerabilitatea și responsabilitatea alegătorului care nu este imun la ceea ce se numește populism, minciună, o intenționată înșelare a cetățeanului. Un exemplu recent: că se poate cumpăra gaz ieftin din Rusia, când prețurile, conform ultimului contract cu Gazprom, s-au stabilit ținându-se cont de prețul la gaze și petrol la bursele europene, De aceea, mia de metri cub de gaze, ne-a costat, în medie, în 2022, peste 646 euro, cel mai mare preț plătit vreodată. Ulterior prețurile scăzând pe piața internațională, au scăzut și pentru Republica Moldova. Putin a amenințat recent Armenia că va scumpi gazele, dacă adoptă cursul european. Prin urmare, politicienii noștri care promit gaze mai ieftine, trebuie să le spună cetățenilor, că aceasta e posibil doar dacă renunțăm la integrarea europeană, cu toate consecințele ce decurg de aici.
Ar fi de discutat și despre relativismul moral din societatea noastră: există cetățeni pe care nu-i stingherește faptul că politicianul pentru care votează e tâlhar de drumul mare, că a furat din bunul public. „Fură, dar ne dă și nouă”, au explicat unii orheieni votul pentru Ilan Șor. E și mai grav, din punctul nostru de vedere, că pe unii concetățeni nu-i deranjează deloc faptul că, cumpărând gaze din Rusia și întreținând relații comerciale cu ea, finanțăm războiul din Ucraina, distrugerea satelor și orașelor ucrainene, a sistemului energetic, omorârea ucrainenilor...
Criza partidelor istorice
E adevărat că există în multe țări o criză de încredere față de partidele istorice, tradiționale, care au ignorat, iar în unele cazuri s-au arătat neputincioase în fața unor probleme sau nu le-au abordat cu toată seriozitatea, cum ar fi problema migrației care produce cele mai mari frustrări în unele societăți. Dar să te încrezi în cineva care promite că va opri migrația, va rezolva toate problemele sociale și economice, va opri toate războaiele etcetera de îndată ce va veni la putere, denotă cel puțin naivitate, lipsă elementară de cultură politică.
Și dacă există alegători naivi, nepregătiți, care cred că problemele se rezolvă prin simpla lor enumerare, apar imediat și politicieni pe măsură, care se laudă că vor rezolva totul în 24 de ore. Într-o măsură oarecare, PAS a fost în această situație în campania din 2021, a ridicat ștacheta așteptărilor la cea mai mare înălțime posibilă, profitând și de votul protestatar. Dacă nu venea în ajutor UE, România, SUA și alte state, dacă electoratul european nu ar fi fost conștient de pericolul rus, de războiul hibrid dus de Rusia împotriva Republicii Moldova, rezultatele alegerilor parlamentare din 2025 ar fi fost mult diferite.
A contat și faptul că nu a avut concurenți pe măsură în lupta pentru electoratul proeuropean. Unele partide proeuropene erau mici, iar altele, lipsindu-le potențialul, au luptat pentru un electorat specific, de „nișă”, cum ar fi Partidul Democrația Acasă, care nu și-a schimbat tactica, se adresează unui electorat restrâns. Zilele trecute, liderul partidului, Vasile Costiuc, a pătruns pe teritoriul portului Giurgiulești, și a făcut afirmații scandaloase, iresponsabile, anti-ucrainene, care pot rezona în unele capete, dar nu pro-europene sau unioniste. În special, acuzația la adresa guvernării că ar fi dat portul „pe mâna străinilor”, când de fapt e tocmai invers, a fost compromițătoare pentru un pretins unionist. Guvernul a răspuns punctual la fiecare acuzație și s-a văzut pe dată că acțiunea lui Costiuc nu e numai anti-ucraineană (adică pro-rusă), ci și anti-statală, lovește, de exemplu, în încercările guvernării de a asigura niște venituri pentru calea ferată aflată în faliment.
Lecția învățată
Trump a declarat pentru New York Times că este „absolut dispus să accepte” rezultatele alegerilor și că „vom lucra cu democrații și, știți, așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu ei. Probabil vom găsi o soluție”. „Mesajul meu e felicitări pentru democrați și aștept să lucrez cu voi pentru binele țării noastre”, a spus el pentru CBS News. Ceea ce înseamnă că lecția a fost însușită și democrația funcționează în SUA. E o veste bună pentru democrația de pretutindeni. Magaiștii noștri putiniști ar trebui să-și ia o pauză de meditație, dacă Putin le permite, firește.
