Nicolae Negru este scriitor, jurnalist, comentator politic. A debutat în presă odată cu perestroika lui Gorbaciov, semnând articole publicistice în revistele Literatura și arta, Nistru-Basarabia. A fost redactor-șef al revistei „Mass-media în Republica Moldova” și al portalului „Moldova Azi” (1998-2008), editate de Centrul pentru Jurnalism Independent. A colaborat la Convorbiri literare (Iași), Jurnal de Chișinău, Jurnal TV, Radio Vocea Basarabiei, 10TV. În ultima perioadă a scris editoriale pentru Ziarul Național și a comentat evenimentele politice din Republica Moldova la Radio Europa Liberă, Moldova 1.
Ori de câte ori Trump vorbește cu entuziasm despre discuția sa telefonică „foarte bună” cu Putin, te întrebi ce au mai pus ei la cale împotriva lui Zelenski, a Ucrainei (și, implicit, a Europei).
Reforma administrativ-teritorială a ajuns în punctul de unde nu se mai poate da înapoi, oricât s-ar dori. Toate pretextele posibile au fost epuizate. E ca o intervenție chirurgicală a cărei amânare pune în pericol viața pacientului. Nu numai integrarea europeană, funcționarea și existența statului Republica Moldova, care respiră greu, va fi periclitată dacă se renunță sau se tărăgănează reforma respectivă.
Opoziția lasă impresia că stabilitatea o deprimă. Discursul premierului Vasile Tofan la ONU a impulsionat, probabil, prin canale obscure, participarea unor lideri pro-ruși la procesul inițiat de ex-premierul Ion Chicu.
De ce ar trebui să vorbim despre „alegerile” din Rusia? Din mai multe motive: 1) rezultatele alegerilor se vor reflecta, ca niciodată până acum, în politica externă a Rusiei, în mersul războiului din Ucraina mai întâi, dar și în relațiile cu celelalte state din regiune, Republica Moldova fiind printre țintele prioritare în planurile expansioniste ale Kremlinului; 2) procesul a fost dirijat în așa fel, încât să se obțină rezultatele care ar reflecta sprijinul majorității absolute a alegătorilor ruși pentru războiul din Ucraina și strategia de refacere a Imperiului Rus, într-o formă sau alta; 3) Moscova încearcă să ne dea lecții de democrație, se erijează în procuror electoral internațional, nu a recunoscut rezultatele ultimilor alegeri prezidențiale și parlamentare din Republica Moldova, iar forțele politice pro-ruse locale, alegătorii pro-ruși difuzează mesajele rusești.
Vasile Costiuc, liderul Partidului Democrația Acasă, merge pe urmele lui Dodon? Această întrebare ne-o punem în legătură cu declarația sa de după recentele incidente cu dronele rusești, în special cea care a ucis doi cetățeni ucraineni și a rănit un vameș moldovean în Starokazacie, la frontiera moldo-ucraineană.
Putin șochează din nou, recunoscând, în al cincilea an de război, că adevărata cauză a invaziei armatei ruse în Ucraina e alta, decât cea pe care a invocat-o de nenumărate ori până acum. „Demilitarizarea și denazificarea, apărarea rușilor din Donbas” a fost „frunza” de acoperit goliciunea animalică, ghearele și colții fioroși. La întâlnirea cu un grup de profesori, pe 29 august a.c., el a vorbit, nitam-nisam, despre orcile ucigașe care înfulecă urșii polari „ca pe niște peștișori” și necesitatea de a le povesti copiilor despre lanțul trofic (alimentar), „ca ei să înțeleagă în ce lume trăim și de ce Rusia desfășoară operațiunea militară specială”.
Putin șochează din nou, recunoscând, în al cincilea an de război, că adevărata cauză a invaziei armatei ruse în Ucraina e alta, decât cea pe care a invocat-o de nenumărate ori până acum.
Merită să repetăm: independența Republicii Moldova, la a treizeci și cincea aniversare, ca și la celelalte de după 2022, depinde în cea mai mare măsură de rezistența armatei ucrainene. Șansa noastră e mai întâi geografică.
Opoziția își vine în fire după eșecul spectaculos și foarte dureros suferit în alegerile parlamentare din 2025 și reușește, trebuie să recunoaștem, să aplice, din când în când, lovituri sensibile guvernării PAS. Cazul MoldATSA și salariile „disproporționate” din domeniul public e unul din exemplele cele mai convingătoare, departe de a se fi încheiat. Dar aceeași opoziție generează și multă informație care nu se confirmă, alarmă falsă, lovituri nejustificate, furie meschină, sterilă, în demersurile anti-PAS, cum a fost de exemplu cazul cu „anularea” concertului de Ziua Limbii Române.
Vasile Tofan e primul șef de guvern care și-a dorit în mod expres acest post, publicându-și, după anunțul de demisie a lui Alexandru Munteanu, punctul de vedere asupra priorităților guvernului în actualele condiții.
Și România, și Republica Moldova „sunt două state suverane, dacă își doresc să se unească, asta o vor face și nimeni nu poate comenta aceasta” – e fraza Ambasadorului Hubert Knirsch care merită reținută, pe care comentariile sale nu o pot afecta.
După înfrângerea, rușinoasă, năucitoare, în alegerile parlamentare din Republica Moldova, Moscova caută justificări pe măsură. Prima e, firește, că alegerile au fost „șarlatanești”, că autoritățile „au manipulat deschis cu voturile alegătorilor”, că transnistrenilor doritori să voteze li s-au pus piedici etc.
NICOLAE NEGRU, comentator politic, editorialist Veridica: Calea spre UE e deschisă pentru următorii patru ani: PAS a obținut majoritatea parlamentară de 55 de mandate și poate forma de sine stătător guvernul. De menționat că pentru integrarea europeană au votat majoritatea absolută a cetățenilor, atât cei din interiorul cât și din afara Republicii Moldova.
Un consătean m-a întrebat pentru cine votez pe 28 septembrie. Iată ce i-am răspuns:
Ion Ceban, primar al Chișinăului și unul dintre liderii Blocului electoral „Alternativa”, a răbufnit zilele trecute, afectat profund de un pliant electoral difuzat de PAS, în care cetățenii sunt avertizați despre posibilele consecințe ale alegerilor din 28 septembrie, dacă vor vota venirea la putere a unor formațiuni pro-rusești.
Apar primele rezultate ale consolidării forțelor pro-ruse: conform ultimului sondaj iData, odată cu constituirea blocului electoral „patriotic” pro-Rusia, numărul intențiilor de vot pentru acest bloc au egalat, dacă nu au depășit (cifrele se află în limita marjei de eroare) numărul celora care se declarau înclinați să voteze cu PAS (25,2% și, respectiv, 24,3%, posibilele voturi din stânga Nistrului, din Tighina și din afara Republicii Moldova nu au fost luate în calcul).
Blocul electoral patriotic al lui Dodon, Voronin, Vlah și Tarlev a ales să marcheze ziua de 24 august (1944), când armata sovietică a învins armata germană în operația Chișinău-Iași. E grăitor că făloșii liderii ai acestui bloc numit atât de pretențios au ignorat demonstrativ ziua precedentă de 23 august (1939), când Stalin a bătut palma cu Hitler să împartă Europa, inclusiv România.