Nicolae Negru este scriitor, jurnalist, comentator politic. A debutat în presă odată cu perestroika lui Gorbaciov, semnând articole publicistice în revistele Literatura și arta, Nistru-Basarabia. A fost redactor-șef al revistei „Mass-media în Republica Moldova” și al portalului „Moldova Azi” (1998-2008), editate de Centrul pentru Jurnalism Independent. A colaborat la Convorbiri literare (Iași), Jurnal de Chișinău, Jurnal TV, Radio Vocea Basarabiei, 10TV. În ultima perioadă a scris editoriale pentru Ziarul Național și a comentat evenimentele politice din Republica Moldova la Radio Europa Liberă, Moldova 1.
Un nou scandal pe tema reUnirii Republicii Moldova cu România. De data aceasta l-a declanșat Hubert Knirsch, ambasadorul Germaniei la Chișinău, care a pus „sub semnul îndoielii” că în Republica Moldova „avem aceeași limbă, avem aceeași religie ca și România”. Spiritele s-au încins peste măsură în urma declarației sale, în detrimentul interesului pentru formarea noului guvern moldav, încredințată antreprenorului Vasile Tofan, care se remarcase, după anunțul demisiei lui Alexandru Munteanu, prin radicalismul viziunilor sale administrative.
Deși s-a extins fulgerător, ca un foc de paie, afectând carierele unor înalți funcționari și deputați, aparentul deznodământ în scandalul de la MoldATSA - demisia prim-ministrului Alexandru Munteanu – a luat prin surprindere pe toată lumea.
Două „bombe” mediatice au zguduit profund societatea moldavă în ultima săptămână. Una, legată de selectarea directorului MoldATSA, care și-a falsificat datele biografice și a stabilit remunerații dubios de generoase pentru personalul instituției, inclusiv verișoara Maiei Sandu, a cauzat câteva demisii, audit, restituiri de sume, percheziții, se pregătesc și intervenții legislative...
Moscova reacționează la începerea negocierilor între UE și Republica Moldova ca un rival gelos care nu își mai poate stăpâni sentimentele. Chișinăul tace. În schimb, guvernarea PAS ne surprinde cu proiecte de reforme despre care nu a vorbit până acum.
O sincronizare simbolică: la 14 iunie s-a întrunit congresul partidului de guvernământ – PAS, care l-a reales pe Igor Grosu, președintele Parlamentului, în funcția de lider, iar la 15 iunie au început oficial negocierile de aderare a Republicii Moldova la UE pe grupul de capitole „Valori fundamentale”.
Putin s-a implicat personal în campania electorală din Armenia, mai activ decât în Republica Moldova, speriindu-i pe armeni că riscă mult dacă vor alege cursul european. Războiul din Ucraina, a spus el, a început odată cu dorința ucrainenilor de a adera la UE. A spus-o nu o singură dată.
După înfrângerea, rușinoasă, năucitoare, în alegerile parlamentare din Republica Moldova, Moscova caută justificări pe măsură. Prima e, firește, că alegerile au fost „șarlatanești”, că autoritățile „au manipulat deschis cu voturile alegătorilor”, că transnistrenilor doritori să voteze li s-au pus piedici etc.
NICOLAE NEGRU, comentator politic, editorialist Veridica: Calea spre UE e deschisă pentru următorii patru ani: PAS a obținut majoritatea parlamentară de 55 de mandate și poate forma de sine stătător guvernul. De menționat că pentru integrarea europeană au votat majoritatea absolută a cetățenilor, atât cei din interiorul cât și din afara Republicii Moldova.
Un consătean m-a întrebat pentru cine votez pe 28 septembrie. Iată ce i-am răspuns:
Ion Ceban, primar al Chișinăului și unul dintre liderii Blocului electoral „Alternativa”, a răbufnit zilele trecute, afectat profund de un pliant electoral difuzat de PAS, în care cetățenii sunt avertizați despre posibilele consecințe ale alegerilor din 28 septembrie, dacă vor vota venirea la putere a unor formațiuni pro-rusești.
Apar primele rezultate ale consolidării forțelor pro-ruse: conform ultimului sondaj iData, odată cu constituirea blocului electoral „patriotic” pro-Rusia, numărul intențiilor de vot pentru acest bloc au egalat, dacă nu au depășit (cifrele se află în limita marjei de eroare) numărul celora care se declarau înclinați să voteze cu PAS (25,2% și, respectiv, 24,3%, posibilele voturi din stânga Nistrului, din Tighina și din afara Republicii Moldova nu au fost luate în calcul).
Blocul electoral patriotic al lui Dodon, Voronin, Vlah și Tarlev a ales să marcheze ziua de 24 august (1944), când armata sovietică a învins armata germană în operația Chișinău-Iași. E grăitor că făloșii liderii ai acestui bloc numit atât de pretențios au ignorat demonstrativ ziua precedentă de 23 august (1939), când Stalin a bătut palma cu Hitler să împartă Europa, inclusiv România.