Comisia Europeană consideră că Republica Moldova a înregistrat progrese importante în procesul de aderare la Uniunea Europeană, dar avertizează că reformele trebuie să producă rezultate concrete, în special în domeniul justiției și combaterii corupției. Bruxellesul a propus, miercuri, un calendar orientativ pentru închiderea provizorie a capitolelor de negociere în 2027 și susține integrarea graduală a țării în politicile și structurile europene înainte de aderare. În aceeași zi, la Moscova, liderul administrației separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a fost decorat de Vladimir Putin și prezentat cu titulatura de „președinte al Republicii Moldovenești Nistrene”. În discursul său, Krasnoselski a susținut că Transnistria a apărut datorită Imperiului Rus și rămâne parte a „lumii ruse”.
Cele mai importante restanțe
Comisia Europeană a prezentat miercuri două documente privind extinderea Uniunii Europene și perspectivele negocierilor de aderare. Documentele evaluează progresele statelor candidate și stabilesc reformele și etapele următoare ale procesului de aderare.
Din evaluarea Comisiei Europene și foaia de parcurs pentru negocierile din 2027 reiese că Republica Moldova a înregistrat progrese, dar principala provocare rămâne transformarea reformelor legislative în rezultate concrete și durabile.
Principalele dificultăți vizează statul de drept și reforma justiției. Republica Moldova trebuie să finalizeze îndeplinirea criteriilor intermediare privind justiția și drepturile fundamentale, ceea ce presupune rezultate concrete în trei domenii: independența sistemului judiciar, combaterea corupției și respectarea drepturilor fundamentale.
Cu alte cuvinte, în domeniul justiției, Comisia Europeană cere instanțe și procuraturi independente, judecători și procurori integri, precum și o eficiență mai mare în examinarea dosarelor. În ceea ce privește combaterea corupției, Bruxellesul insistă asupra unor rezultate concrete și verificabile în lupta împotriva corupției la nivel înalt. Acestea trebuie să se reflecte într-un bilanț solid de anchete, urmăriri penale și hotărâri judecătorești definitive, inclusiv în dosarele care vizează persoane cu funcții de rang înalt.
De asemenea, Comisia subliniază că alinierea legislației la normele europene trebuie însoțită de instituții capabile să aplice efectiv noile reguli și să asigure implementarea reformelor.
O altă condiție esențială este menținerea ritmului negocierilor și îndeplinirea criteriilor pentru cele 35 de capitole de negociere și pentru Clusterul 1 – Valori fundamentale. Chiar dacă Republica Moldova a îndeplinit condițiile pentru deschiderea ultimelor două clustere, procesul de aderare presupune îndeplinirea unor criterii specifice și închiderea provizorie a capitolelor de negociere.
În concluzie, Comisia Europeană apreciază că Republica Moldova a făcut progrese substanțiale. Obiectivul Chișinăului de a închide provizoriu negocierile până la începutul anului 2028 este considerat ambițios, dar realizabil, cu condiția menținerii ritmului actual al reformelor.
Calendarul negocierilor de aderare pentru 2027
În foaia de parcurs prezentată miercuri, Comisia Europeană consideră că Republica Moldova a îndeplinit condițiile necesare pentru deschiderea ultimelor două clustere de negociere și îndeamnă statele membre să depună toate eforturile pentru ca acestea să fie deschise până la sfârșitul anului 2026. Este vorba despre Clusterul 4 – Agenda verde și conectivitate sustenabilă – și Clusterul 5 – Resurse, agricultură și coeziune.
Următoarea etapă importantă vizează îndeplinirea criteriilor intermediare privind statul de drept, aferente capitolelor din domeniul justiției și drepturilor fundamentale. Comisia apreciază că Republica Moldova se află într-un stadiu avansat de pregătire și anunță că va prezenta Consiliului UE raportul de evaluare a acestor criterii, împreună cu proiectul poziției comune interimare.
Pentru 2027, Comisia propune un calendar orientativ de închidere provizorie a capitolelor de negociere, împărțit în două etape. În primul semestru, sunt vizate următoarele domenii: știință și cercetare; educație și cultură; libera circulație a capitalurilor; dreptul proprietății intelectuale; transformare digitală și mass-media; uniunea vamală; pescuit și acvacultură; relații externe; politică externă, de securitate și apărare.
În al doilea semestru, calendarul include: dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii; politică economică și monetară; politică socială și ocuparea forței de muncă; libera circulație a mărfurilor; libera circulație a lucrătorilor; dreptul societăților comerciale; politica în domeniul concurenței; servicii financiare; protecția consumatorilor și sănătate; impozitare; politica industrială și întreprinderile; transport; rețele transeuropene; energie; mediu și schimbări climatice; siguranță alimentară, politici veterinare și fitosanitare.
Comisia precizează că ritmul negocierilor va depinde de progresele înregistrate în implementarea reformelor, în special în domeniul statului de drept. Prin urmare, calendarul are caracter orientativ și poate fi modificat în funcție de evoluția procesului de aderare.
Integrarea graduală în Uniunea Europeană
Pe lângă negocierile propriu-zise, Comisia Europeană propune integrarea treptată a Republicii Moldova în politicile, programele, sistemele, agențiile și structurile de lucru ale Uniunii Europene, chiar înainte de aderare.
Printre priorități se numără extinderea accesului la anumite sectoare ale pieței unice, în condițiile îndeplinirii cerințelor europene, consolidarea conectivității energetice, de transport și digitale, aprofundarea cooperării în domeniul securității și apărării, precum și identificarea unor noi oportunități de acces pe piața europeană.
Dialogul privind integrarea graduală urmează să fie lansat în primul trimestru al anului 2027. Comisia Europeană va continua să monitorizeze îndeplinirea angajamentelor asumate de Republica Moldova, în special în domeniul valorilor fundamentale și al statului de drept, prin misiuni de evaluare și alte instrumente de monitorizare.
Putin l-a decorat pe Krasnoselski cu „Ordinul de Onoare”
Tot miercuri, la Moscova, liderul administrației separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a fost decorat de președintele Rusiei, Vladimir Putin, cu „Ordinul de Onoare” al Federației Ruse. Distincția i-a fost acordată în cadrul unei ceremonii organizate cu ocazia Zilei Unității Naționale a Rusiei.
Krasnoselski a fost prezentat la Kremlin drept „președintele Republicii Moldovenești Nistrene”, o formulare care contravine poziției oficiale a Moscovei, potrivit căreia regiunea transnistreană este parte integrantă a Republicii Moldova.
Putin a lăudat administrația separatistă de la Tiraspol pentru dezvoltarea regiunii, în pofida „presiunilor externe”. Liderul rus i-a elogiat și pe locuitorii regiunii pentru apărarea „adevărului istoric” și a limbii ruse.
La rândul său, Vadim Krasnoselski a promovat ideea unei identități istorice distincte a regiunii transnistrene, pe care a descris-o ca fiind strâns legată de Rusia. În discursul său, el a sugerat o continuitate între trecutul imperial, perioada sovietică și prezent.
„Chiar și după prăbușirea Uniunii Sovietice, Tiraspolul a rămas în sânul spațiului creativ al Rusiei. Acesta este un fapt”, a declarat Krasnoselski.
Biroul politici de reintegrare a condamnat vizita liderului separatist de la Tiraspol la Moscova, calificând-o drept o provocare a Federației Ruse, menită să împiedice integrarea europeană a Republicii Moldova.
Autoritățile de la Chișinău au anunțat că, după revenirea lui Krasnoselski în Republica Moldova, îi vor aplica restricții, inclusiv interdicția de a părăsi teritoriul țării pentru o perioadă de cinci ani.
Potrivit Biroului politici de reintegrare, deplasarea liderului separatist în Federația Rusă a avut loc în urma discuțiilor facilitate de OSCE privind aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene pe perioada iernii.
