Traiectoria Partidului „Democrația Acasă” în alegerile parlamentare din acest an a fost într-adevăr surprinzătoare, date fiind vechimea și eșecurile sale de până acum. Ar fi însă exagerat să o comparăm cu cea a unui meteorit sau asteroid. E asemănătoare mai curând cu zborul unui zmeu de hârtie, propulsat de o rafală de vânt la o înălțime mai mare ca de obicei.
Sondajele de până la alegeri
Totuși, o analiză mai atentă a sondajelor de până la alegeri indicau și în cazul formațiunii lui Vasile Costiuc o posibilă trecere a pragului electoral. Aceasta dacă s-ar fi ținut cont de marjele de eroare a studiilor sociologice respective. Plusate la cifrele intențiilor de vot, se obține peste cele 5% necesare, conform Codului Electoral, ca un partid să intre în Legislativ. Iată sondajele:
Barometrul Opiniei Publice, efectuat de CBS-Research/IPP, 12.09-22.09, 1117 respondenți (marja de eroare ±2,9%); Intențiile de vot pentru PPDA – 3,12%.
iData VI, 07.09-19.09, 1059 respondenți, (±2,9%): PPDA – 3,1%.
CBS-Research / WatchDog.MD, 07.09-19.09, 1 127 respondenți (±2,9%): PPDA – 3,8%.
iData IV, 07.08–16.08, 1 071 respondenți (±2,9%): PPDA – 2,6%.
Magenta Consulting / IRI, 03.05–18.05, 1 206 respondenți (±2,8%): PPDA – 2,4%.
ATES Research Group, 05.04–13.04, 1 130 respondenți (±3,0%): PPDA – 2,3%.
Practician, nu teoretician
De dragul adevărului, trebuie să recunoaștem că liderul PPDA nu este un anonim. Fără pretenții teoretice, Vasile Costiuc, s-a afirmat în ultimii ani ca un politician atent la nevoile cetățeanului de rând, la abuzurile puterii, venind în ajutor, implicându-se și reacționând în favoarea celor care se consideră nedreptățiți. În timp ce majoritatea politicienilor preferă să comunice cu cetățenii prin intermediul televiziunilor și a altor mijloace de informare în masă, Costiuc nu ezită să meargă la fața locului, acolo unde izbucnea vreun conflict între cetățean și autorități, unde i se semnala vreo posibilă problemă în funcționarea instituțiilor publice. Imaginile video ale intervențiilor sale sunt plasate în rețelele sociale și sunt accesate de sute de mii de ori.
Relația cu Plahotniuc și Kondyakov
Despre Vasile Costiuc s-a vorbit în perioada protestelor anti-oligarhice, pe care le-a părăsit, intrând în conflict cu liderii Platformei DA, fiind atunci suspectat de legături obscure cu Plahotniuc. Ulterior, acestea vor fi confirmate de Eugeniu Nichiforciuc, fost deputat PDM, și Adrian Candu, fost deputat PDM, președinte al Parlamentului.
Presa a scris și a publicat imagini despre participarea lui Vasile Costiuc, în 2013, la Moscova, la o conferință organizată de „Alianța Internațională Creștin-Ortodoxă”, condusă de Aleksandr Kondyakov, om de afaceri, suspectat că ar fi ofițer și chiar general FSB, care ar fi fost implicat în cele două încercări de destituire din funcție a președintelui României Traian Băsescu. SIS a confirmat, pentru Digi24, prezența lui Costiuc și a altor cetățeni moldoveni la acel eveniment. Totuși, nu există vreo altă probă că relațiile dintre Costiuc și Kondyakov ar fi continuat, că nu ar fi fost întâmplătoare. De menționat că Costiuc se declară proeuropean și unionist, iar la referendumul privind integrarea europeană și-a îndemnat susținătorii să spună „Da”.
Avertismentul Comisiei Electorale Centrale
Ca urmare a contestației depuse de PAS și a sesizărilor, două, ale Inspectoratului Național de Investigații, Comisia Electorală Centrală a aplicat Partidului Politic „Democrația Acasă” un „avertisment”, pentru „încălcarea prevederilor referitoare la finanțarea campaniei, desfășurarea agitației electorale și a interdicției de a participa în cadrul unui bloc electoral camuflat”. Începând cu luna noiembrie 2025, PPDA va fi lipsit, timp de 12 luni, de „alocațiile de la bugetul de stat”, ce i se cuvin, conform legii partidelor, pentru rezultatele obținute în alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.
Ce anume a încălcat PPDA: 1) „încălcarea repetată a prevederilor legale în ceea ce privește interzicerea finanțării ori susținerii materiale sub orice formă a campaniilor electorale de către persoanele fizice care nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova”; 2) „folosirea fondurilor financiare și materiale nedeclarate”; și 3) „a beneficiat de o promovare electorală coordonată prin mijloace digitale neautentice (?), implicând conturi false și redistribuiri masive, în care au fost implicate persoane oficiale străine declarate indezirabile pe teritoriul Republicii Moldova (George Simion -n.n.)”; 4) „în raportul privind finanțarea campaniei electorale lipsesc orice fel de informații despre cheltuielile legate de elaborarea și producerea spoturilor de promovare electorală, dar și cheltuielile suportate de terți în interesul candidatului prin promovarea concertată a spoturilor pe diverse platforme on-line”; 5) „conturarea existenței unui bloc electoral camuflat, având în vedere relațiile dintre Partidul Politic „Democrația Acasă” și Partidul Politic ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR din Republica Moldova, dar și prin susținerea deschisă exprimată de liderul Alianței pentru Unirea Românilor din România, fapt ce indică o coordonare indirectă a activităților electorale”.
Acuzații absurde
CEC nu prezintă o evaluare cantitativă, dar vorbește despre un „impact disproporționat” al acestei „combinații” de încălcări „asupra percepției alegătorilor”. Cum se poate vorbi despre „impact disproporționat”, dacă nu cunoaștem banii cheltuiți și numărul de conturi false? Cum se poate vorbi despre „bloc electoral camuflat”, dacă PPDA și AUR au concurat în alegeri?
Cât privește referința la „susținerea deschisă”, exprimată de George Simion, în ce constă vina PPDA? Nu e absurdă această aserțiune a CEC-ului? Ce lege îi interzice lui George Simion să facă declarațiile pe care le-a făcut? De altfel, în alegerile prezidențiale din Polonia, el s-a pronunțat în favoarea actualului președinte polonez Karol Nawrocki. A pus aceasta sub semnul întrebării victoria electorală a lui Nawrocki? Și dacă în favoarea PPDA se pronunța Le Pen sau Putin? Din punctul nostru de vedere, CEC se compromite prin asemenea interpretări, iar Republica Moldova se va face de râs dacă va încerca să limiteze dreptul la opinie în spațiul UE, după cum propun unii.
De altfel, impactul susținerii lui George Simion poate fi măsurat. În România, pentru PPDA au votat 537 (1,84 %) din 29 209 alegători. În Rusia, PPDA a obținut 3,48% (143 voturi), Ucraina – 1,31% (8), Ungaria – 0,97%, Austria – 2,81% (55), Turcia – 2,26% (22), Spania – 4,70% (461), Suedia – 0,84%, Norvegia – 4,56%, Polonia – 3,14%, Belarus – 1,42%, Letonia – 2,16%, Estonia – 2,99%; Regatul Unit – 4,21%; Țările de Jos – 2,60%, Islanda – 4,4% (8); Canada – 1,61% (93), SUA - 2,38% (252), Elveția – 3,09% (87).
Peste pragul electoral de 5%, PPDA a fost votat în Germania – 5,68% (2160 voturi), Cehia – 5,70% (130), Italia – 6,81% (5454), Grecia – 5,02% (141), Franța – 6,04% (1539), Portugalia – 7,72% (437), Finlanda – 6,13% (16 din 261), Lituania – 5,15%, Irlanda – 5,38%, Belgia - 6,5% (363 voturi). În general, în afara Republicii Moldova, pentru PPDA au votat 14 235 de alegători (5,12%). Dar cam același număr de alegători au preferat „Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi și „Blocul Patriotic”, al lui Dodon, Voronin și Tarlev? Față de ei CEC nu are pretenții?
Iubit de pro-europeni, ignorat de pro-ruși
În interiorul Republicii Moldova, cele mai bune rezultate ale PPDA s-au înregistrat în zonele rurale pro-europene: Șoldănești - 12,13%, Telenești – 9,93%, Rezina – 9,79%, Ungheni – 8,65%, Orhei – 9,50%, Nisporeni – 8,79%, Hâncești - 9,89%, Ialoveni – 8,17%, Anenii Noi – 8,02%, Leova – 10,02%, Cimișlia – 9,94%, Căușeni – 12,25%, Ștefan-Vodă – 10,10%, Cantemir – 9,73%, Cahul – 9,78%.
În zonele cu populație orientată preponderent spre Rusia, rezultatele PPDA sunt mult sub pragul de 5%: Bălți - 1,97%, Stânga Nistrului – 2,36%, Taraclia – 0,72%, UTA Găgăuză - 0,31%. Se vede că relațiile lui Costiuc cu Kondyakov nu sunt cunoscute în aceste zone. Și în Municipiul Chișinău PPDA nu a strălucit, fiind preferat doar de 2,39 la sută din alegători (9213 voturi), inclusiv în suburbii – 4,34% (3130). Comparativ cu zonele rurale, în Chișinău Vasile Costiuc nu este văzut și apreciat drept politician exemplar .
Perspectiva PPDA
Succesul PPDA este răsplata pentru activismul liderului său. Fără filmulețele lui Vasile Costiuc, PPDA ar dispărea de pe scena politică, echipa sa fiind modestă, iar structurile de partid locale în stare incipientă. Intrarea în Parlament, sigur, va spori numărul aderenților săi, dar, în starea în care se află azi, PPDA arată ca un zmeu de hârtie care profită de un vânt favorabil.
Poate Costiuc deveni o Șoșoacă în Parlamentul de pe Bâc? Poate, dacă i se va ridica „popularitatea” la cap și va dori să concureze la prostie cu Dodon și Tarlev. Dar nu cred că se va pronunța, ca Simion, împotriva ajutorului acordat Ucrainei. Ar fi o sinucidere politică.
Probabil, fiindcă nu a dispus de motive suficiente, CEC nu a invalidat rezultatul electoral al PPDA, lăsând aceasta la latitudinea Curții Constituționale, ca și cum instanța supremă ar avea dreptul să ia decizii arbitrare.
