De mai mulţi ani autorităţile încearcă să reformeze sectorul întreprinderilor de stat, cu scopul declarat de a le face mai eficiente şi ca să genereze profit în loc de pierderi. Cifrele din rapoarte arată că măsurile luate nu aduc încă rezultatul scontat.
De exemplu, anul trecut, 87 întreprinderi de stat (din totalul de 163 trecute în registrul de stat), analizate de Ministerul Finanţelor, au înregistrat venituri de 5,93 miliarde de lei, în scădere cu 77 milioane lei faţă de 2023. La prima vedere nu e nimic grav, e o scădere nesemnificativă a veniturilor.
Profitul Aeroportului, pierderile Căilor Ferate
În acelaşi timp, comparativ cu anul 2023, când întreprinderile de stat au înregistrat un profit net de 560,8 milioane lei, anul trecut acestea au raportat pierderi de peste cinci milioane lei.
Acest lucru în condiţiile în care Aeroportul Internaţional Chişinău a raportat un profit record de 337 milioane lei, în creştere cu peste 50% faţă de 2023, iar autorităţile scot în evidență performanța respectivă la tot pasul.
Trebuie remarcat faptul că, în 2024, în comparație cu anul 2023, se atestă micșorarea procentului întreprinderilor de stat ce au înregistrat profit (de la 74,7% la 57,5%), majorând-se ponderea întreprinderilor ce au activat cu pierderi nete (de la 24,1% la 42,5%).
Potrivit analizei, 27 întreprinderi - adică aproape o treime – cu pierderi mai mari de un milion de lei. Datele arată că cele mai mari pierderi au fost înregistrate de întreprinderile de stat Calea Ferată din Moldova (CFM) – 322,6 milioane lei, Moldelectrica – 62 de milioane lei (faţă de un profit de peste 270 milioane lei în 2023), Moldtranselectro – aproape 39 milioane lei, Aeroportul Mărculeşti – peste 23 milioane lei etc.
Evoluţiile sugerează că o îmbunătăţire radicală a situaţiei economice a întreprinderilor statului e puţin probabilă în 2025, chiar dacă în prima jumătate a anului întreprinderile de stat au obţinut per total profit până la impozitare de circa 175 milioane lei, în timp ce în semestrul I din 2024 au fost generate pierderi în mărime de 43,4 milioane lei.
Riscuri bugetar-fiscale
Monitorizarea financiară, realizată de Ministerul Finanțelor, atrage atenţia asupra necesității intensificării eforturilor autorităților de îmbunătățire a performanței, în special, a întreprinderilor de stat, prin accelerarea inclusiv a procesului de restructurare a acelor întreprinderi a căror activitate poate cauza riscuri fiscale pentru bugetul de stat.
Or, o eventuală deterioarare a situaţiei economice a unor întreprinderi de stat ar implica costuri bugetare semnificative. De exemplu, în 2024-2025, statul a fost nevoit să acorde ajutoare Căilor Ferate, atât cu motorină, cât şi cu subvenţii de zeci de milioane de lei de la buget.
Angajamente uitate sau ignorate
Economiştii de la Centrul Expert-Grup susţin în Raportul de Stare a Țării 2025 că, deşi sunt consemnate anumite progrese în ceea ce privește administrarea proprietății publice, „procesul decurge lent și rămâne unul politizat”.
Conform raportului pentru anul 2024 privind realizarea Programului de administrare a proprietății publice de stat pentru anii 2024-2027, „pot fi constatate anumite progrese în direcția alinierii la recomandările Comisiei Europene”.
„Au fost înregistrate rezultate importante cum ar fi aprobarea codurilor de guvernanță corporativă pentru 34 de companii de stat, reorganizarea a 11 întreprinderi de stat, îmbunătățirea cadrului legal în domeniul insolvabilității”, constată Expert-Grup.
Experţii laudă inițierea unor măsuri de modernizare și de digitalizare și lansarea anumitor instrumente de instruire și audit pentru companiile de stat. În opinia Expert-Grup, chiar dacă aceste acțiuni „reflectă pași concreți în direcția unei administrări mai transparente și mai eficiente a proprietății publice, persistența influenței politice asupra proceselor decizionale în companiile de stat continuă să limiteze impactul și sustenabilitatea reformelor”.
O nouă strategie de privatizare
Totodată, ei atrag atenţia că nici până în prezent, nu au fost făcute publice rezultatele trierii companiilor de stat, aprobate de Comisia de triere încă doi ani în urmă - în decembrie 2023. Şi acest lucru în pofida angajamentului asumat de Guvern față de Fondul Monetar Internaţional.
Totuși, lista companiilor de stat care fac parte din categoria celor care nu vor fi privatizate este publică, reprezentând o anexă la Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice. Anul trecut, Parlamentul a actualizat această listă, care în prezent include 27 de societăți comerciale cu capital de stat și 67 de întreprinderi de stat.
O parte din întreprinderile de stat, urmând logica mecanismului de triere, vor fi reorganizate în instituții aferente sectorului public.
Cinci întreprinderi au trecut testul la stres
În paralel, Guvernul, cu asistență tehnică din partea FMI, a introdus exerciții periodice de evaluare a rezilienței la stres a întreprinderilor de stat și, după caz, aplicarea altor instrumente de evaluare a rezultatelor activității financiare.
Anul acesta au fost testate la stres cinci companii cu capital de stat, obiectivul de bază fiind oferirea unei evaluări financiare la nivel înalt a potenţialelor riscuri fiscale cu care s-ar putea confrunta Guvernul din partea SA Energocom, ÎS Calea Ferată din Moldova (CFM), ÎS Fabrica de Sticlă din Moldova, SA Termoelectrica și SA Metalferos, în următorii cinci ani.
Ministerul Finanţelor menţionează că analiza s-a concentrat pe evaluarea implicaţiilor financiare pentru aceste entități și pentru acţionarul lor majoritar, - statul, - în condiţii macroeconomice nefavorabile.
Modelul de testare la stres aplică şocuri adverse la trei variabile macroeconomice cheie: creşterea PIB-ului, cursul de schimb și ratele dobânzilor. „Aceste scenarii nu sunt previziuni, ci sunt menite să ilustreze expunerea financiară a întreprinderilor de stat în condiţii de risc plauzibil”, afirmă Ministerul Finanţelor.
Fabrica de sticlă trebuie privatizată
Rezultatele arată că în cazul Fabricii de Sticlă, soluţia optimă ar fi privatizarea, mai ales că întreprinderea nu oferă „o valoare publică strategică”, iar menţinerea în proprietatea statului „ar necesita probabil injecţii substanţiale de capital, în timp ce privatizarea ar putea mobiliza capitalul privat pentru investiţii şi ar putea debloca eficienţa operaţională”.
În cazul Metalferos, testul a arătat că, în pofida „capacităţilor tehnice solide şi a experienţei îndelungate pe piaţă, societatea se confruntă cu presiuni financiare şi operaţionale persistente”.
În ceea ce privește Termoelectrica, cel mai mare producător de energie electrică şi termică din Republica Moldova, se constată că „este împovărată de datorii moştenite” şi că „fără o nouă finanţare sau restructurare, modernizarea infrastructurii critice va continua să fie amânată, punând în pericol stabilitatea sistemului”.
Cea mai gravă situaţie este la CFM, caracterizată drept „una instabilă din punct de vedere economico-financiar, dat fiind faptul că veniturile totale nu sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor totale”.
Totodată s-a constatat că întreprinderea este împovărată cu arierate salariale de sute de milioane de lei, iar lipsa capitalului de lucru, întârzierile la plată și conturile bancare îngheţate contribuie la întreruperea serviciilor și la riscurile de reputaţie. Estimările arată că CFM are nevoie de peste 400 de milioane euro investiţii.
În aceste condiții putem doar constata că rămâne încă mult de lucru pentru ca întreprinderile de stat să devină un model de referință și de eficiență.
