Lumea vinului trăiește o revoluție lentă și tăcută, dar profundă. Datele publicate de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) trasează un portret alarmant, al unui sector aflat la răscruce. De 60 de ani nu s-a produs și consumat atât de puțin vin în lume. Date valabile și pentru Republica Moldova, unde, în ultimii ani, la 1 hectar de viță de vie plantat, revin 5 - defrișate.
De 60 de ani nu s-a produs și consumat atât de puțin vin
Cu doar 226 milioane de hectolitri produși în 2024, producția mondială de vin a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 60 de ani. Responsabilul principal? Clima – tot mai capricioasă, extremă și dezechilibrată, atât în emisfera nordică, cât și în cea sudică. Cu înghețuri timpurii, grindină devastatoare și secete cronice, viticultura globală este tot mai vulnerabilă.
„Schimbările climatice nu mai sunt o predicție – sunt o realitate zilnică pentru viticultori”, spune John Barker, directorul general al OIV. În opinia sa, totuși „în această criză se ascunde și o oportunitate: să transformăm vinul într-un model de sustenabilitate”.
În 2024, suprafața viticolă mondială a ajuns la 7,1 milioane de hectare – o scădere de 0,6%, sugerând o încetinire a tendinței de reducere din ultimii ani. Deși marii producători continuă să scoată din uz suprafețe, alte țări intră în scenă cu investiții și extinderi.
Se defrișează viile în cele mai largi arealuri vinicole din Europa - în Spania, Franța sau Italia. Raportul OIV menționează că Republica Moldova rămâne cel mai mare producător de struguri în Europa de Sud Est (115 mii ha în 2024), dar și aici suprafețele sunt într-un declin de neoprit.
Potrivit datelor Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), la un hectar de viță plantată,în Moldova revin alte 5.3 hectare - defrișate.
“Este tot mai dificil să asiguri o rentabilitate a viei fără irigare, care la rândul ei presupune costuri foarte mari. În lista problemelor globale, se înscrie și un specific local - nu are cine lucra vița de vie!”, îmi spune deținătorul unei plantații de 60 de hectare de vie din regiunea Leova. Se gândește să o defrișeze, în perspectiva unor culturi agricole mai puțin sensibile la climă.
Un consum care se schimbă, dar nu dispare
Consumul mondial de vin a scăzut, în 2024, cu 3,3% față de 2023, coborând la 214 milioane de hectolitri, cel mai mic nivel din 1961. De vină sunt inflația, incertitudinile geopolitice și, poate cel mai relevant, transformările de gust și stil de viață ale noilor generații.
„Ar putea părea paradoxal, dar smartphone-ul a influențat direct consumul de vin”, spunea la Chișinău Robert Joseph, un renumit critic britanic de vinuri. El explica: “În tinerețea mea, se mai întâmplau cazuri când am exagerat cu vinul. Fiul meu, se teme de așa ceva, poate fi filmat oricând și postat pe rețele, iar asta îi pune în pericol toată cariera. Din social media nu ștergi întâmplările pe viață. Tineretul este mult mai prudent”, afirmă Robert Joseph.
Vinul nu mai reprezintă un mod de relaxare și socializare pentru cei din generația Z, nu este “cool”, ei preferă psihologul.
Vinul îmbuteliat - abia pe locul cinci la consum
Ion Luca este proprietarul unei crame de familie în localitatea Cricova, celebră pentru galeriile vinicole subterane. El confirmă că anul 2024 a fost unul dificil. “Am avut o contracție la export, principala noastră destinație în condițiile unei piețe locale foarte mici”, spune vinificatorul.
În Republica Moldova lipsesc statisticile concludente despre consumul de vin, dar studiile de piață arată că vinul de casă - cel necontabilizat oficial - domină consumul.
Datele unui sondaj realizat de compania de cercetări de marketing XPlane arată că aproape jumătate din respondenți indică vinul de casă ca băutura lor preferată, urmată de berea cu alcool, vinul spumant și divinul. Iar vinul îmbuteliat este abia pe locul cinci în topul preferințelor.
Potrivit cercetării (efectuate în februarie 2025, pe un eșantion urban, cu vârsta cuprinsă între 18 – 70 de ani, cu o marjă de eroare de +/- 3.1%), 70% din respondenți au spus că au consumat băuturi alcoolice în ultimele șase luni. Cercetarea a mai arătat că 91% din respondenți au început să economisească ca urmare a creșterii prețurilor, iar comerțul on-line este în creștere printre cei intervievați.
Totuși, paradoxal, potrivit raportului OIV, vinul nu a fost niciodată consumat în atâtea colțuri ale lumii: 195 de țări îl au pe listă, iar piețele emergente din Asia și Africa oferă încă un potențial remarcabil.
Mai puțin, dar mai scump
Chiar dacă volumele exporturilor au rămas constante (99,8 milioane hectolitri), valoarea lor a scăzut ușor, - cu 0,3%, - ajungând la 36 miliarde de euro. Prețul mediu pe litru a rămas ridicat (3,60 EUR), aproape cu 30% peste nivelul pre-pandemie. Inflația și oferta redusă mențin acest nivel de preț, beneficiind de un echilibru fragil între cerere și ofertă.
OIV subliniază că singura cale sustenabilă este cooperarea multilaterală, schimbul de cunoștințe și cercetarea axată pe consumatorii viitorului. Nu mai este suficient să facem „vin bun”. Trebuie să înțelegem ce înseamnă „bun” pentru o generație care bea mai puțin, dar cere mai mult.
„Să vedem vinul prin ochii celor care-l vor bea mâine”, spune John Barker. E un apel la empatie, dar și la inovație – un toast pentru viitor, dintr-un pahar tot mai rar, dar poate mai prețios ca niciodată.
Acesta a fost și mesajul cheie al prezentării lui Ștefan Iamandi, director ONVV, la conferința anuală vitivinicolă. Nu ne mai putem permite luxul de a produce vin doar „pentru că știm să-l facem bine”. Piața cere strategie, adaptare și cunoaștere profundă a consumatorului. Succesul nu va mai veni din cantitate, ci din capacitatea de a diferenția produsul, de a comunica autentic și de a construi relații durabile cu distribuitorii și consumatorii.
“Pentru producătorii moldoveni, 2025 poate fi un an de repoziționare și recalibrare. Dar acest lucru cere luciditate, nu iluzii. Și mai ales, cooperare – între vinificatori, autorități și promotorii internaționali ai brandului de țară”, a mai spus Ștefan Iamandi.
L-am surprins pe vinificatorul Casei Vinicole Luca în momentul în care a încheiat paletizarea unui lot de vinuri pentru export. “La cramele mici, facem cam toată munca cu propriile brațe. După o stagnare, s-a „trezit” Coreea, iată că pregătim următorul export acolo. Da, este greu. Da, trebuie să ne diversificăm produsul și piețele. Da, e criză, dar noi am trecut de atâtea crize, important e să mergem înainte”, conchide Ion Luca.
