Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizări (MDED) a anunţat lansarea de la 1 ianuarie 2025 a unui mecanism de ajutor de stat pentru investițiile din industria Republicii Moldova, pentru perioada 2025-2036, care ar urma să resuscite sectorul industrial aflat în derivă de câţiva ani.
“Este un instrument puternic, un angajament clar prin care încurajăm noi investiții, sprijinim extinderea afacerilor și crearea de noi fabrici, uzine, noi locuri de muncă, sigure și bine plătite în țara noastră”, a declarat Dumitru Alaiba, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Cum arată mecanismul pentru stimularea industrializării
Vicepremierul a subliniat că acesta ar fi primul astfel de mecanism din istoria ţării, iar Guvernul are planuri concrete și resursele necesare pentru a-l pune în aplicare.
Făcând abstracție de afirmația lui Dumitru Alaiba, este importanta să vedem ce prevede el.
Potrivit mecanismului despre care vorbește MDED, companiilor mari și mici din Republica Moldova, care vor investi în extinderea și dezvoltarea afacerii, statul le va restitui până la 60% din investițiile realizate în următoarele domenii: Industria electronică; Industria chimică și farmaceutică; Industria prelucrătoare de mașini și componente auto; Industria textilă și de îmbrăcăminte; Industria materialelor de construcție; Industria alimentară.
Se prevede ca ajutorul de stat să fie alocat după următoarea formulă: 25% vor fi oferite imediat, sub formă de granturi nerambursabile de la bugetul de stat, iar 75% din suma restituită va fi alocată sub formă de scutiri de 50% la impozitul pe venit. Potrivit MDED bugetul total al acestui mecanism este de cel puțin două miliarde de lei, cu posibilitatea extinderii în cazul unei cereri mai mari.
Pentru a beneficia de acest mecanism de sprijin companiile trebuie să fie eligibile pentru următoarele criterii: să fie vorba despre o investiție nouă; valoarea investiției să fie de minim 10 milioane de lei; Investiția să fie realizată în sectoarele industriei prelucrătoare.
Autorităţile speră că prin această inițiativă, se va reuşi crearea de locuri de muncă stabile și bine plătite; modernizarea fabricilor și a tehnologiilor; echilibrarea dezvoltării economice în toate regiunile țării, nu doar în zonele economice libere; reducerea migrației forței de muncă; salarii în creștere pentru angajații din acest domeniu; dezvoltarea economiei, bazată pe investiții, exporturi, productivitate, noi tehnologii, valoare adăugată, etc.
Doar 200 milioane lei pe an
După o lectură mai atentă a documentului propus de MDED spre aprobare Guvernului, vedem însă că acesta este departe de a fi unul ambiţios şi radical. Or, suma de 2 miliarde de lei (100 milioane euro) este pentru 10 ani.
Adică doar 200 milioane lei pe an pentru a stimula atragerea de investiţii în crearea de producţii industriale, în timp ce sectorul are nevoie de fonduri mult mai consistente. În plus, valoarea maximă a grantului acordat unui beneficiar este de aproximativ 3,3 milioane lei, iar anual se estimează acordarea de granturi unui număr de aproximativ 15 beneficiari.
Altfel spus schema este limitată la 150 de întreprinderi beneficiare în 10 ani, iar valoarea maximă a ajutorului pentru un proiect nu va depăși 20% din bugetul total al programului. Adică, maxim 400 milioane lei. „Această structură asigură un impact bugetar predictibil și limitează riscul unui deficit major din fondurile publice”, explică Ministerul Economiei.
Pentru comparaţie Guvernul României a acordat în acest an un ajutor de stat de 25 milioane euro (circa jumătate de miliard de lei) unei subsidiare a grupului Trans-Oil (cel mai mare exportator de producţie agroalimentară din Republica Moldova), pentru construcția unei unități de procesare moderne în județul Ialomița. Noua fabrică este proiectată să proceseze anual până la 300.000 de tone de soia sau semințe de rapiță, iar costurile totale pentru construirea unității de procesare sunt estimate să ajungă la aproximativ 43 milioane euro. Adică Guvernul României acoperă mai mult de jumătate din cost şi decizia a fost luată pentru că astfel de producţie nu există.
Aici am putea spune că Republica Moldova nu dispune de fonduri şi bugete precum are România, dar dacă ar fi o investiţie aducătoare de tehnologie, de noi locuri de muncă, de ce să nu fie stimulată?
Autorii se arată însă optimişti în privinţa succesului programului, estimând că până în 2036, acesta va permite atragerea de investiții totale de peste 500 de milioane de euro, pentru a moderniza infrastructura industrială.
Cota industriei în PIB a atins minimul istoric
Pe de altă parte, datele statistice nu sunt deloc optimiste şi arată că, după o mică revigorare în primele luni ale anului, producția industrială îşi continuă trendul negativ, înregistrând în primele 10 luni o scădere.
Cea mai mare scădere, de peste 10% este în industria alimentară, unul dintre cele mai importante sectoare de producţie. Biroul Național de Statistică nu oferă detalii despre sectoare mai înguste cum ar fi producţia de vinuri, sau de ulei, dar tendinţa generală nu este cea mai optimistă.
În Raportul de stare a ţării pentru 2024, Centrul Expert-Grup susţine că situația generală din industrie este una complicată, în condițiile în care cota în PIB din anul 2023 a atins minimul istoric de 11,2%, iar în ultimii doi ani numărul locurilor de muncă în sector s-a redus cu circa 3,2%.
„Disiparea treptată a avantajului forței de muncă ieftine și a resurselor energetice mai mici ca preț scoate în vileag problemele de subdezvoltare tehnologică și de organizare eficientă a proceselor”, constată economiştii.
Autorii atrag atenţia asupra anumitor măsuri luate de autorităţi, pe care le califică drept derapaj „de la principiile unei economii libere” şi care lovesc în industria alimentară a țării, cum ar fi licențierea provizorie a importurilor de cereale și oleaginoase.
„Această măsură a fost introdusă la presiunea unor asociații de fermieri, inițial prin intermediul Comisiei Situații Excepționale (CSE) în octombrie 2023, apoi, ,în iulie 2024, a fost legiferată în Parlament până la sfârșitul anului curent, cu posibilitatea extinderii cu încă un an. Măsura respectivă deja a produs efecte nefaste prin ratarea unor exporturi de produse cu valoare adăugată, cum ar fi ulei de floarea soarelui și alcool, în favoarea exporturilor de materii prime. Pe lângă aceasta, măsura vulnerabilizează țara în raport cu respectarea rigorilor Organizației Mondiale a Comerțului”, afirmă Centrul Expert-Grup.
Aceste măsuri au avut ca impact oprirea pentru câteva luni a activităţii celor mai mari fabrici de ulei vegetal din ţară şi o prăbuşire (de aproape două ori în 10 luni ale acestui an) a exporturilor de ulei vegetal, fiind ratate exporturi de peste 100 milioane de dolari.
Lipsă de stabilitate și predictibilitate a actelor normative
Economiştii de la Expert-Grup atrag atenţia şi asupra unui alt fenomen, ce influenţează atractivitatea sectorului pentru investitori şi anume lipsa unei stabilităţi și predictibilităţi a actelor normative.
„Drept exemple elocvente în acest sens servesc legile ce reglementează parteneriatul public-privat și concesiunile”, se menţionează în Raportul de ţară.
La doar cinci luni de la aprobarea modificărilor la Legea cu privire la parteneriatul public-privat, Ministerul Economiei a inițiat un nou proiect de modificare a acestui act normativ. În mod similar s-a procedat și în cazul Legii cu privire la concesiunile de lucrări și servicii.
Asemenea abordări afectează grav predictibilitatea și încrederea mediului de afaceri în autorităţi şi denotă o lipsă de profesionalism la nivel de Guvern şi Parlament.
