Majoritatea prognozelor privind creșterea economică a Republicii Moldova făcute publice în ultimul timp sunt moderat optimiste și exclud perspectiva unui boom economic, cu o creştere a PIB-ului mai mare de 5%, în următorii cinci ani. Totuşi, se poate observa și o schimbare de accente.
FMI: perspectivele economice ale țării „rămân incerte”
De exemplu echipa de experți a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Alina Iancu, care s-a aflat la Chișinău în perioada 7–20 mai 2026, „pentru a purta discuții în contextul solicitării din partea autorităților a unui nou program, pe o durată de 36 de luni”, constată că deşi economia Republicii Moldova și-a revenit în 2025, șocurile energetice continue - inclusiv cele generate de războiul din Orientul Mijlociu - afectează creșterea economică și inflația.
Experţii FMI au estimat că ritmul de creștere a PIB-ului va încetini până la 1,5 la sută în acest an, de la 2,4 la sută în 2025, iar rata medie anuală a inflației va ajunge la 8,1 la sută. Totodată, perspectivele economice ale țării „rămân incerte și depind în mare măsură de evoluțiile regionale și mondiale de ordin geopolitic și din sectorul energetic”.
Potrivit misiunii FMI, evoluţia economică a Republicii Moldova în următorii ani va depinde mult şi de modul în care vor fi implementate reformele ample „menite să consolideze sistemul fiscal, cu accent pe extinderea bazei TVA, simplificarea sistemului de impozitare a venitului și îmbunătățirea administrării veniturilor”.
Investițiile private, principalul motor al creșterii economice
Concomitent cu aceste concluzii ale misiunii FMI au fost publicate și estimările Comisiei Europene care la fel și-a revizuit previziunile privind creșterea economică a Republicii Moldova în 2026. E adevărat că această prognoză este ceva mai optimistă şi indică o creştere a PIB-ului de 2% în 2026, în scădere de la 2,6%, cât estima Comisia Europeană în noiembrie 2025.
Şi în cazul Comisiei Europene motivul revizuirii în scădere pentru acest an a creşterii economice este impactul negativ al conflictului din Orientul Mijlociu și efectele atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei care au frânat temporar redresarea economică a Republicii Moldova.
Cu toate acestea, Comisia Europeană se așteaptă ca PIB-ul să revină la o creştere de 3,5% în 2027, puțin sub 3,7%, proiectat în previziunile de toamnă pe măsură ce „șocul se estompează și reformele și investițiile din cadrul Facilității pentru Reforme și Creștere câștigă teren”.
Se așteaptă ca investițiile private să rămână principalul motor al creșterii, susținute de condiții favorabile de finanțare și de măsuri de sprijin pentru investiții, cum ar fi cota zero de impozitare a profiturilor reinvestite pentru IMM-uri, care costă 0,4% din PIB şi care a fost prelungită până în 2027.
În acelaşi timp, se așteaptă că investițiile publice, finanțate în mare parte prin Facilitatea pentru Reformă și Creștere de 1,9 miliarde de euro, vor duce la o majorare a ritmului de creștere abia începând cu a doua jumătate a anului 2026.
Două reforme majore în așteptare
Prognoza Comisiei Europene nu ia însă în considerare două reforme majore planficate de autorităţi: o reformă fiscală cuprinzătoare și reforma salariilor din sectorul public din 2026, cu un impact anual de circa 1,4% din PIB.
„Ambele măsuri sunt așteptate în cadrul unui pachet fiscal neutru din punct de vedere al deficitului, care încă nu a fost adoptat sau prezentat în detaliu. Având în vedere deficitele fiscale proiectate și creșterea limitată a PIB-ului nominal, se așteaptă ca datoria publică să crească la 42,4% din PIB, până în 2027. Deși acest nivel rămâne moderat conform standardelor UE, el reprezintă o creștere semnificativă față de media istorică a Moldovei”, constată Comisia Europeană.
Impactul conflicutului din Orientul Mijlociu
Şi Banca Mondială se așteaptă ca în 2026 economia Republica Moldovei să se extindă modest - cu 1,9%, fiind determinată de efectele de propagare a conflictului din Orientul Mijlociu și de creșterea prețurilor.
Potrivit economiştilor de la Banca Mondială şocul conflictului din Orientul Mijlociu este amplificat și mai mult prin efectele secundare ale ofertei, în special în agricultură.
„Majorarea prețurilor la îngrășăminte (presupusă la +30%) crește costurile de producție într-un sector intern-cheie, ceea ce, la rândul său, crește prețurile alimentelor cu aproximativ 4,5%. Acest lucru adaugă aproximativ 0,8 pp la inflația generală. În același timp, costurile mai mari de producție și ineficiențele rezultate reduc producția, generând un impact negativ suplimentar asupra PIB-ului de aproximativ 0,4 puncte procentuale”, estimează instituţia financiară.
Potrivit Băncii Mondiale, în 2026, șocul va fi cel mai pronunțat, cu o reducere a PIB-ului și a consumului, alături de o creștere bruscă a inflației cauzată de prețurile la energie și alimente. Din 2027 însă, efectele vor începe să se diminueze pe măsură ce condițiile externe se vor stabiliza și efectele de bază vor dispărea, permițând o redresare treptată a cererii și a dezinflației.
Riscurile pentru creşterea economică
Conform estimărilor Băncii Mondiale, creșterea economică a Republicii Moldova va rămâne moderată pe termen scurt, înainte de a reveni treptat la potențialul său către sfârșitul anului 2027, susținută de reforme şi investiţiile legate de aderarea la UE, dar și de o redresare a investițiilor private.
Se preconizează că PIB-ul real va crește în medie cu aproximativ 3,1% în perioada 2027–2028, investițiile și consumul privat rămânând principalii factori susținuți de fondurile UE și de creșterea continuă a veniturilor gospodăriilor. Însă nici cel mai optimist scenariu luat în calcul de economiştii Băncii Mondiale nu prevede o creştere economică mai mare de 4,5% până în anul 2030.
Totul pare să depindă de implementarea la timp a Planului de Creștere al UE, care se așteaptă să reducă blocajele în domeniul energiei și logisticii și să crească productivitatea pe termen mediu.
Se estimează că acest plan va avea, între altele, potențialul de a accelera impulsul reformelor, de a atrage investiţii străine directe, de a susține convergența prin concurență îmbunătățită și de a reduce vulnerabilitatea externă prin reducerea intensității importului de energie și îmbunătățirea conectivității.
Economiştii de la Banca Mondială atrag însă atenţia că există riscuri importante, legate în special de guvernare, inclusiv capacitatea instituțională slabă, politizarea și corupția, problemele de achiziții și pregătirea limitată pentru proiecte. Toate acestea reprezintă riscuri semnificative pentru implementarea cu succes a Planului, așa cum s-a dovedit în valurile anterioare de aderare la UE, ceea ce ar putea afecta şi perspectivele de creștere economică.
Prognozele despre care am vorbit mai sus, dar şi evoluţiile actuale denotă că economia Republicii Moldova este în creștere, parțial datorită sprijinului financiar extern în cadrul Planului de creștere al UE. Deşi acest sprijin contribuie la stimularea investițiilor, pe termen mediu și lung Republica Moldova va trebui însă să treacă de la dependența de finanțarea publică la mobilizarea capitalului privat și atragerea mai multor investiții.
O astfel de schimbare necesită o concentrare puternică a clasei politice pe îmbunătățirea climatului de afaceri și creșterea fluxurilor de investiții străine directe care, în prezent, rămân scăzute. Iar planurile actuale de reformă fiscală ar putea fi esenţiale pentru a sprijini această schimbare prin îmbunătățirea competitivității țării.
