Odată cu agresiunea rusă din Ucraina și reducerea, începând cu octombrie 2022, la jumătate a livrărilor de gaze de către Gazprom (care acum asigură doar necesităţile regiunii transnistrene), eforturile Chișinăului de a pune capăt dependenței energetice de Rusia s-au amplificat. Această dependență rămâne, însă, încă destul de puternică, în special în ceea ce ține de curentul electric.
Tendinţa de a pune capăt dependenței energetice de Rusia a fost stimulată și de faptul că în martie 2022, Republica Moldova, alături de Ucraina, și-a sincronizat, în regim de urgență, sistemele energetice cu cel continental (ENTSO-E). Dar dependenţa de Moscova rămâne în continuare şi poate fi remarcată mai ales în domeniul electroenergetic prin faptul că circa 70% din necesarul de curent al Republicii Moldova este asigurat de Centrala Termoelectrică Moldovenească (Moldgres) din regiunea transnsirtreană, deţinută de grupul Inter RAO EES din Rusia, numită și Centrala de la Cuciurgan.
Dependenţi de Moldgres
Această centrală are capacitate suficientă de a produce energie electrică pentru a asigura necesităţile Republicii Mldova, dar şi pentru export, doar că depinde de gazul livrat de Gazprom, pe care regiunea nu îl plătește deja de câteva decenii şi a acumulat datorii de circa 10 miliarde de dolari, faţă de Gazprom.
În noiembrie 2022, Republica Moldova a încercat să elimine Moldgres din schema energetică, dar distrugerea de către Rusia a infrastructurii energetice din Ucraina, preţurile mari la energie electrică din regiune şi riscul major ca ţara să rămână în întuneric, au forţat autorităţile să revină la achiziţiile centralizate de la această centrală încă din decembrie acelaşi an. Aşa că în prezent, la fel ca anul trecut, Moldgres asigură circa 70% din necesarul Republicii Moldova de energie electrică, iar contractul este valabil până la finele anului curent. De unde va lua energie electrică Republica Moldova după 1 ianuarie 2025, când există riscul major să fie stopat tranzitul de gaze ruseşti prin Ucraina spre Europa, inclusiv şi pentru necesităţile regiunii separatiste transnistrene, rămâne incert.
Planul de iarnă al Republicii Moldova
Ministerul Energiei susţine că în Planul de pregătire pentru sezonul rece 2024-25 a luat în calcul două scenarii de comportament al concernului rus Gazprom după expirarea contractului de tranzit a gazelor naturale pe teritoriul Ucrainei, la 1 ianuarie 2025. „Unul dintre scenarii presupune că partea rusă va căuta rute alternative pentru alimentarea cu gaze a regiunii transnistrene, având în vedere obligațiile contractuale ale Gazprom față de Moldovagaz. „În această situație, autoritățile din Republica Moldova nu vor obstrucționa livrarea în continuare a gazelor naturale de către SA „Moldovagaz” către SRL ,,Tiraspoltransgaz””, susţine Ministerul Energiei.
În cazul scenariului II, care presupune că Gazprom va opri livrările de gaze naturale, Ministerul Energiei spune că se va examina aplicarea graduală a mai multor măsuri de atenuare a impactului acestei decizii.
Însă chiar și în cazul stopării furnizării de gaze naturale de către Gazprom, Ministerul estimează că nu va exista deficit de metan pentru consumatori malului drept.
„În caz de necesitate, SA „Energocom” ar putea asigura furnizarea necesarului de gaze naturale categoriilor de consumatori protejați/vulnerabili din regiunea transnistreană prin intermediul SRL ,,Tiraspoltransgaz”, contra unei plăți corespunzătoare a costurilor de achiziție a gazelor naturale. Chiar dacă infrastructura de transport a gazelor naturale existentă permite asigurarea transportului de gaze necesare pentru acoperirea consumului Republicii Moldova (pentru ambele maluri ale Nistrului), există riscuri privind capacitatea consumatorilor de pe malul stâng de a achiziționa gaze naturale la prețuri de piață”, se atenționează în plan.
Totodată, pentru asigurarea cu energie electrică a Republicii Moldova (pe malul drept al Nistrului) în scenariul pesimist, va fi trebui majorat importul de energie din țările UE și mărită capacitatea comercială la granița România - Republica Moldova, în contextul capacității limitate alocate de ENTSO-E pentru blocul UA/MD în vederea acoperirii necesarului malului drept din importuri din România sau alte țări ale UE. De asemenea, ar urma să fie activate şi cele patru linii electrice cu tensiunea de 110 kV de interconexiune dintre Republica Moldova şi România.
Riscuri
Astfel spus se mizează iarăşi pe surse externe şi aceasta nu este deloc întâmplător. Or, la Termoelctrica din trei instalaţii de generare, pot funcţiona doar două şi aceasta cu condiţia ca să producă energie termică pentru consumatorii din Chişinău. CET-Nord din Bălţi are o putere mică şi la fel depinde de producţia de energie termică. Împreună cele două întreprinderi pot asigura până la 30% din necesarul de energie în perioada de iarnă, iar anual doar 15%.
Experții în energetică atenţionează însă că fără Moldgres, va fi dificil de a asigurat cu energie electrică toată Republica Moldova, dar şi de menţinut frecvenţa în sistem. În primul rând liniile de interconexiune cu România şi UE nu sunt suficiente pentru a asigura un volum de energie, ce ar putea înlocui definitiv livrările de la Moldgres. Aceasta e posibil doar în anumite perioade ale zilei, dar în orele de vârf deficitul va fi unul major. În al doilea rând, ca urmare a distrugerii infrastructurii energetice din Ucraina, Republica Moldova nu mai poate lua curent din această ţară. Dimpotrivă, Ucraina are nevoie de cantităţi mai mari, iar iarnă situaţia se va agrava, pentru că cererea de curent va creşte.
În al treilea rând,Moldgres este un nod energetic şi este strategic pentru menţinerea stabilităţii sistemului energetic din Republica Moldova. Respectiv, o eventuală sistare a activităţii acesteia ar putea crea probleme majore în sistem, aşa cum s-a mai întâmplat şi în trecut. De exemplu, în aprilie 2017, după ce Republica Moldova a renunţat la curentul de la Moldgres în favoarea DTEK din Ucraina, Moldgres a creat numeroase probleme tehnice şi a sabotat sistemul.
Aşa că riscurile se menţin şi iarna ce vine ar putea fi un nou test energetic pentru Republica Moldova.
Planuri şi speranţe
Dincolo de toate, întrebarea cheie rămâne: când scăpăm de dependenţa de Rusia şi Moldgres? Un răspuns fără echivoc nu poate fi oferit. Anumite speranţe vin odată cu construcţia liniilor de intercoexiune cu România şi UE. Prima linie de 400 KV Vulcăneşti-Chişinău, care va permite să evităm Moldgres când importăm energie, este planificată a fi finalizată însă abia la finele anului 2025, iar următoarele două: Bălţi-Suceava şi Străşeni-Gutinaş, până în 2030. Dar e nevoie să avem şi producţie internă.
Pentru diversificarea surselor de generare și pentru diminuarea poziției dominante a Moldgres, Ministerul Energiei susţine că noua Strategie energetică a ţării se va focusa pe promovarea dezvoltării și utilizării surselor de energie regenerabilă (SER), pe conceperea unor mecanisme de sprijin adecvate (dispecerizare prioritară, garanții de origine, contracte pentru diferențe etc.) și condiții tehnice prielnice. În același timp, este planificată reabilitarea, modernizarea și, după caz, scoaterea din funcțiune a capacităților de producție existente cu performanțe scăzute. „Centralele electrice convenționale existente, care nu sunt capabile să furnizeze servicii de echilibrare sau servicii de sistem, ar trebui modernizate, urmând a fi evaluată și posibilitatea integrării în rețea a sistemelor de stocare a energiei electrice”, susţine Ministerul Energiei. Altfel spus nu se prevede construcţia de centrale noi pe bază de gaze sau alţi combustibili. Dar nevoia de a avea o centrală care să fie în stare să menţină stabilitatea sistemului energetic rămâne.
O altă speranţă vine şi de la guvernul României care a declarat că proritatea sa este interconectarea şi asigurarea securităţii energetice a Republicii Moldova. „Securitatea energetică a României este indisolubil legată de cea a Republicii Moldova. Sectorul energetic național trebuie să aibă capacitatea de a asigura întreaga necesitate a Republicii Moldova, pe perioadă nedeterminată, sub orice circumstanță. În acest context, România aspiră să consolideze profilul țării de pilon regional al securității energetice”, se menţionează în Noua strategie energetică a României pentru anii 2025-2035, publicată de Ministerul Energiei de la Bucureşti.
“Pentru România, prioritatea de prim-rang este interconectarea energetică cu Republica Moldova, asigurându-i acesteia securitatea energetică în proporție de 100%”, se mai arată în strategia care vorbește și despre faptul că România trebuie să integreze piața de energie electrică a Republicii Moldova în cea națională și internațională. Când însă va deveni posibil acest lucru la fel nu este clar, pentru că nici România nu are capacităţi sufiecinte pentru a produce tot necesarul de curent electric şi se fac importuri ce ajung până la 20% din consum.
