Republica Moldova se confruntă cu o nouă criză energetică, cu rate ridicate de incertitudine, atât în ceea ce privește asigurarea cu resurse energetice, cât și în ceea ce ține de la valoarea facturii pe care va trebui să o plătitească pentru a ieși din această iarnă.
Ca și până acum, criza se datorează dependenţei de resursele energetice ruseşti, mai exact de corporaţiile Gazprom şi Inter RAO EES (care deține centrala de la Cuciurgan, numită și Moldgres) , controlate direct de către autorităţile din Federaţia Rusă.
Tiraspolul refuză să cumpere gaze la prețul de piață
De această dată, cea mai afectată este regiunea secesionistă transnistreană, care de la 1 ianuarie 2025, a rămas fără gazele „gratuite” livrate de Gazprom și, în consecinţă, a fost forţată să ia măsuri extradordinare de economisire a resurselor energetice, fără însă a majora tarifele.
Administraţia de la Tiraspol mai speră să obțină reluarea livrărilor de gaze rusești şi refuză categoric orice ofertă de ajutor şi colaborare din partea Chișinăului. La fel, ea nu este dispusă să cumpere gaze la preţuri de piaţă. „Nu avem conturi în dolari și euro, iar acest lucru ne împiedică să cumpărăm gaz de pe bursele europene”, aşa a explicat pretinsul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, refuzul de a procura metan de pe piața europeană.
Măsurile de economisire, cum ar fi reducerea de circa 20 de ori a consumului de gaze au dat rezultate şi autorităţile secesioniste au anunţat că mai au metan încă pentru 20 de zile la actualul nivel de consum. În schimb consumul de energie electrică a crescut exploziv şi a dus la majorarea semnificativă a numărului incidentelor în reţea. Tiraspolul continuă să susţină că de vină pentru situaţia creată ar fi conducerea Republicii Moldova şi că propunerile de ajutor ale Chişinăului ar fi meschine şi de faţadă.
Secretarul de stat de la Ministerul Energiei, Constantin Borosan, a contrazis administraţia de la Tiraspol, amintind de faptul că s-a convenit ca rezervele de gaze ale regiunii transnistrene să poată fi stocate în conductele magistrale din Republica Moldova, pe malul drept al Nistrului, care acum sunt gestionate de Vestmoldtransgaz, întreprindere controlată de Transgaz din România.
„O parte din gaze sunt în conductele de pe malul stâng, /.../ dar o parte mai mare este stocată în conductele noastre. Mai mult decât atât! Chiar în conductele Transgaz (România n.r.). Pentru aceasta a fost nevoie de o cooperare între Vestmoldtrangaz şi Tiraspoltransgaz”, a declarat Constantin Borosan.
Potrivit secretarului de stat de la Ministerul Energiei, acesta este un exemplu concret de cooperare şi de identificare a unor soluții pentru a gestiona criza apărută după ce Gazprom a sistat livrările de gaze.
Administrația transnistreană nu a răspuns ofertelor Chișinăului
Potrivit lui Constatin Borosan, regiunii transnistrene i-au fost făcute mai multe propuneri de ajutor, doar că Tiraspolul nici măzar nu a răspuns la ele. Astfel, încă pe 20 decembrie 2024, la Chişinău a fost discutată posibilitatea transformării gazelor achiziționate de Energocom în energie electrică la Centrala de la Cuciurgan, cunoscută și ca Moldgres. „Energocom a expediat în adresa Moldgres un proiect de acord și graficele de consum ale energiei electrice. A fost agreat că Moldgres va examina proiectul acordului și va veni cu propuneri pe seama conținutului acestuia în termeni proximi”, a spus secretarul de stat.
Constantin Borosan a afirmat, însă, că, până în prezent, nu există niciun răspuns. În opinia sa, funcționarea centralei electrice pe bază de gaze ar fi oferit stabilitate și fiabilitate mai mare sistemului electroenergetic. Totodată, producerea energiei electrice la Moldgres pe bază de gaze, inclusiv pentru necesitățile malului stâng al Nistrului, ar fi permis evitarea deconectărilor de curent în regiunea transnistreană.
Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, care funcţionează acum doar cu un bloc, pe bază de cărbune, poate produce, în aceste condiții, maxim 150 MW, din care 23 MW sunt necesari pentru propriile procese. Dar cărbunele se va termina în curând.
Refuzul categoric al Tiraspolului de accepta ajutorul Chișinăului, poate fi explicat prin faptul că ar fi primit asigurări de la Kremlin, că, într-un final, livrările de gaze vor fi reluate.
Cel mai prost scenariu pentru Republica Moldova
Putem conchide că deocamdată este pus în aplicare cel mai prost scenariu pentru Republica Moldova, dar şi pentru regiunea transnistreană, care presupune că rămânem în continuare fără energie electrică de la Moldgres. Acest scenariu a fost luat în calcul atât de Ministerul Energiei în Planul de pregătire pentru sezonul rece 2024-25, dar şi prezis de mai mulţi specialişti, care au menţionat că această situație ar putea declanșa o criză umanitară.
Unii experţi văd în situația actuală o oportunitate pentru o reintegrare „accelerată” a Republicii Moldova, întrucât fără gazul „gratuit” de la Gazprom şi veniturile de zeci de milioane de dolari obținute dini vânzarea energiei electrice obținute din acest metan Republicii Moldova, regimul de la Tiraspol s-ar putea prăbuşi.
Experţii de la Institute of Central Europe, din Polonia, au atenţionat încă anul trecut că acest tip de integrare „nu este soluția cea mai favorabilă pentru niciuna dintre părți, iar materializarea lui sub această formă este destul de puțin probabilă”.
Un alt aspect ce loveşte direct în Guvernul de la Chişinău, sunt costurile tot mai mari, atât financiare, cât şi cele de imagine. Mai ales într-un an electoral, în care urmează să aibă loc alegeri parlamentare.
Costurile financiare sunt destul de mari, ca urmare a scumprii cu circa 70% a preţurilor la energia electrică. Deja au fost răsturnate prognozele privind inflaţia pentru 2025, iar o nouă spirală a creşterii preţurilor va lovi dur în populaţie şi în perspectivele de creştere economică a Republicii Moldova. În toamna anului 2022, când Moldgres a sistat livrările de energie electrică și peste 70% din necesarul de curent era achiziţionat din România, economiștii de la German Economic Team susţineau chiar că o eventuală oprire prelungită și completă a Moldgres ar duce la o catastrofă economică și umanitară și, în consecinţă, ar trebui evitată cu orice preț o astfel de situație. Funcţionarea Moldgres permite reducerea riscului unor pene de curent pe scară largă. Potrivit experților, cooperarea dintre Tiraspol şi Chişinău în ceea ce privește achiziționarea și logistica aprovizionării cu combustibil este insistent recomandată.
Costuri estimate ale actualei crize energetice
Experții au modelat şi patru scenarii pentru evoluția situației în domeniul energetic în iarna 2022-2023. Cel mai prost și mai periculos pentru securitatea energetică a țării era scenariul 1 – fără energie electrică de la Moldgres. Costurile pentru perioada noiembrie 2022 - aprilie 2023 au fost estimate la peste 484 milioane euro sau circa 3% din PIB, acestea fiind doar costuri directe. La ele se adăugau costuri suplimentare, cum ar fi reducerea producției industriale sau creșterea prețurilor pentru alte sectoare consumatoare de energie (căldură, transport etc.), estimate la alte circa 350 milioane euro sau 2,1% din PIB. Adică un total de 5% din PIB.
Sigur, acum situaţia este diferită, iar economiștii de la German Economic Team susţin că un astfel de scenariu ar putea duce la o creştere cu 333 milioane euro a costurilor pentru energie, inclusiv 138 milioane euro pentru Republica Moldova de pe malul drept al Nistrului şi de 195 milioane de euro pentru regiunea separatistă.
Directorul Institutul de Energetică, Mihai Târşu, consideră însă că fără gazul gratuit de la Gazprom, costurile energiei produse de Moldgres pe baza gazelor cumpărate la bursă, ar fi foarte mari şi arr depăşi preţurile de la CET-urile din Chişinău, dar şi pe cele din România şi alte pieţe. Respectiv atractivitatea ei ca sursă generatoare de energie va scăde la minimum, dar deocamdată Moldgres este necesară, în special pentru a putea echilibra sistemul energetic.
În opinia lui Mihai Târșu, pentru reducerea dependenţei de Moldgres, pe lângă dezvoltarea surselor de energeie regenerabilă şi a liniilor de interconexiune cu România, ar trebui urgentată construcţia a 2-3 termocentrale electrice moderne pe bază de gaze, de 50-60 MW, în diverse locaţii, pentru o mai mare flexibilitate şi eficienţă. Dacă în privinţa surselor de energie regenerabilă există progrese importante, cota acestora ajungând la 10% din consumul total de curent, construcţia a două centrale electrice de 50-60 MW, promisă încă acum trei ani, rămâne încă la nivel de proiect.
