De ce dependența Republicii Moldova de gazul rusesc s-a dovedit a fi mult mai costisitoare decât combustibilul ieftin, cu ce probleme se confruntă o familie din Comrat care crește doi copii cu autism și care este granița dintre combaterea dezinformării și libertatea de opinie – acestea sunt temele abordate de mass-media din Găgăuzia, în ultimele zile.
Expirarea contractului de furnizare a gazelor dintre Gazprom și Moldovagaz, noile incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian al Republicii Moldova și criza hidrologică de pe Nistru au marcat această săptămână. Acestea sunt evenimentele pe care le vom analiza în sinteza Veridica.
Autoritățile de la Chișinău vor să reintegreze regiunea transnistreană pentru a prelua companiile energetice, deorece sunt nevoite să cumpere atât gaze naturale, cât și energie electrică la prețuri foarte mari și să majoreze tarifele, iar această situație creează probleme guvernării, susține propaganda pro-rusă de la Tiraspol.
Tariful la gazele naturale ar trebui să fie mai mic de 10 lei pentru un metru cub, deoarece prețul de achiziție este de trei ori mai mic decât în 2022, a declarat președinta Partidului Republican „Inima Moldovei", Irina Vlah.
În căutare de investitori, prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a contribuit involuntar la readucerea în atenția publică a unui oligarh rus, Igor Makarov, cunoscut în trecut pentru relații economice controversate la Chișinău. Makarov și-a făcut apariția – întâmplător sau nu – la unul dintre cele mai credibile și urmărite posturi de televiziune din Republica Moldova. În cadrul unei emisiuni, acesta a declarat că este interesat să investească în sectorul energetic moldovenesc.
Republica Moldova este „cel mai bun elev din clasa mea”. Aprecierea îi aparține comisarei europene pentru Extindere, Marta Kos, și a fost reiterată zilele trecute într-un interviu acordat France 24. Este probabil unul dintre cele mai măgulitoare certificate politice primite în ultimii ani de guvernarea de la Chișinău. Numai că, aproape simultan cu aceste elogii venite dinspre Bruxelles, la Chișinău se consumă o poveste care arată cât de dificilă este desprinderea nu doar de Rusia, ci și de vechile reflexe ale relației cu aceasta.
De la vechile narațiuni despre gazul rusesc ieftin, la învinovățirea guvernării și, evident, a președintei Maia Sandu pentru costurile actuale ale energiei, până la afirmații de-a dreptul fulminante despre vina diasporei pentru tarifele mari sau despre faptul că cetățenii Republicii Moldova ar plăti gazul consumat de Ucraina - propaganda a lansat un arsenal întreg de falsuri, manipulări și teorii conspiraționiste pentru a critica declararea stării de urgență, a persifla guvernarea și a alimenta neîncrederea în autorități și în orientarea europeană a Republicii Moldova.
Săptămâna a fost marcată de două subiecte cu impact major asupra economiei Republicii Moldova. În sectorul energetic, autoritățile au anunțat accelerarea reorganizării celor 12 întreprinderi de distribuție ale SA Moldovagaz, prezentând reforma drept o soluție pentru eficientizarea cheltuielilor și pentru o eventuală reducere a tarifului. Totuși, specialiștii și sursele consultate de Veridica atrag atenția că efectele asupra tarifelor vor fi minime, iar implementarea depinde inclusiv de acordul cu Gazprom. În paralel, justiția a pronunțat o condamnare importantă în dosarul Băncii de Economii, la 14 ani de la încheierea mandatului inculpatului principal, fostul președinte al instituției falimentate, Grigore Gacikevici, care a fost condamnat la 13 ani de închisoare.
Tariful la gazele naturale va crește, deoarece guvernarea de la Chișinău, care este rusofobă, nu le procură direct din Federația Rusă, dar prin diferite scheme și firme-paravan, susține propaganda prorusă de la Chișinău.
Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică de amploare de când la putere a ajuns Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate care au decis să rupă relațiile cu Rusia, susține presa de propagandă de la Moscova.
Documente care ar indica tentative de transmitere a unor întreprinderi energetice moldovenești către Gazprom, în contul unor pretinse datorii la gaz, și de tergiversare a proiectelor energetice au fost descoperite în arhiva Ministerului Energiei, a declarat ministrul Dorin Junghietu în plenul Parlamentului, în cadrul dezbaterilor moțiunii simple asupra politicii statului în domeniul energetic
Victoria răsunătoare a Partidului Acțiune și Solidaritate în alegerile parlamentare din 28 septembrie este evenimentul ce caracterizează în mod definitoriu, din mai multe unghiuri, anul politic 2025 în Republica Moldova.
Anunțul a fost făcut de președintele interimar al companiei Moldovagaz, Vadim Ceban, fără a preciza durata sau detaliile contractului.
În curând, cardurile de plată internaționale, cum ar fi MasterCard și Visa, ar putea să nu mai funcționeze la benzinăriile acesteia.
Autoritățile de la Chișinău intenționează să contracteze un credit de 400 de milioane de euro pentru a renunța la serviciile Moldovagaz, ceea ce va arunca țara în robie energetică, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
Cum s-a lăsat atrasă Moldova în schema gaziferă a Kremlinului împotriva Ucrainei?
Republica Moldova elimină ultimele forme de dependenţă de gazele naturale din Federația Rusă și accelerează integrarea țării în piața energetică europeană, a anunţat pe 8 aprilie a.c., Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), după ce a adoptat o decizie prin care întreprinderea moldo-rusă Moldovagaz poate rămâne fără licenţă.
Uniunea Europeană și-a anunțat intenția de a aloca un ajutor de urgență de 30 de milioane de euro, ca prim pas pentru a sprijini Republica Moldova în soluționarea crizei energetice provocate de Gazprom, prin producerea de curent electric la Moldgres (Temocentrala electrică de la Cuciurgan). Această inițiativă a fost criticată de anumite voci la Chișinău, dar și la Tiraspol, deși din motive diferite.
Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a exprimat astăzi îngrijorarea profundă a Guvernului față de condițiile dificile cu care se confruntă locuitorii din regiunea transnistreană.
Putin a crezut că, prin invadarea Ucrainei și implicarea în războaiele din Orient, îi redă Rusiei statutul de mare putere. Rezultatul a fost pierderea influenței Moscovei pe termen lung.
Ajutor pentru malul stâng al Nistrului în schimbul retragerii trupelor ruse, obiectivele falsurilor Kremlinului despre aprovizionarea Transnistriei cu gaze și deznodământul disputei dintre guvernarea PAS și șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, care au marcat ultima jumătate de an – acestea sunt evenimentele care au marcat săptămâna trecută.
Pe Lenin azi l-o durut burta și o scâncit toată ziua ba la baie, ba prin jurul meu, ba pe afară haihui. Dar și așa, cu toată dificultatea interioară, mai diplomatic vorbind, mă învăța despre cum s-o înfruntăm pe Maia Sandu, care va majora mâine prețul la gaz până la 50 de lei, iar după alegeri - până la 150 de lei. Dânsa este atât de înfocat pornită conta norodului truditor, pentru că-i madama burgheziei moșierești, mă lămurea Ilici.
Criza energetică din regiunea transnistreană a Republicii Moldova pare să fi luat o turnură neașteptată. Deși liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, afirma triumfalist, după vizita recentă la Moscova, că în curând în stânga Nistrului va fi gaz („umanitar”) rusesc, astăzi asistăm la o confuzie și mai mare în ceea ce privește modul de depășire a crizei. În toată această situație, autoritățile moldovenești se află „între ciocan și nicovală”, Chișinăul fiind supus unui atac mediatic concertat din partea Tiraspolului, Moscovei și a „cutiilor de rezonanță” rusești din interiorul Republicii Moldova.
Noul episod de criză energetică provocată de Rusia în Republica Moldova se developează din ce în ce mai mult drept o partidă de șah în care adversarii mută strategic, pe rând, diverse piese pe tabla de joc.
Moldovagaz este singura companie care are dreptul să livreze gaze naturale în regiunea transnistreană, potrivit acordului cu concernul rus Gazprom, a declarat șeful Moldovagaz, Vadim Ceban,
Relația dintre Chișinău și Tiraspol a ajuns la un nivel extrem de tensionat. Regimul secesionist a blocat dialogul cu autoritățile constituționale pe fundalul afacerii dintre Natural Gaz DC, proprietate a lui Arcadie Vicol, și distribuitorul transnistrean Tiraspoltransgaz. Chișinăul afirmă că acest contract contravine legislației Republicii Moldova cu privire la gazele naturale și îndeamnă Moscova să respecte acordul semnat în 2021. Cu alte cuvinte, autoritățile moldovenești nu admit livrarea de gaze pe malul stâng al Nistrului peste SA Moldovagaz.
Relația dintre Chișinău și Tiraspol a ajuns la un nivel extrem de tensionat. Regimul secesionist a blocat dialogul cu autoritățile constituționale pe fundalul afacerii dintre Natural Gaz DC, proprietate a lui Arcadie Vicol, și distribuitorul transnistrean Tiraspoltransgaz. Chișinăul afirmă că acest contract contravine legislației Republicii Moldova cu privire la gazele naturale și îndeamnă Moscova să respecte acordul semnat în 2021. Cu alte cuvinte, autoritățile moldovenești nu admit livrarea de gaze pe malul stâng al Nistrului peste SA Moldovagaz.
Republica Moldova se confruntă cu o nouă criză energetică, cu rate ridicate de incertitudine, atât în ceea ce privește asigurarea cu resurse energetice, cât și în ceea ce ține de la valoarea facturii pe care va trebui să o plătească pentru a ieși din această iarnă.
Regiunea separatistă transnistreană se confruntă, începând cu 1 ianuarie 2025, cu o gravă criză energetică, declanșată intenționat de către Rusia cu scopul de a provoca scumpirea curentului electric și a gazului, generând astfel nemulțumirea cetățenilor moldoveni față de actuala putere proeuropeană în perspectiva alegerilor parlamentare care urmează să aibă loc anul curent.
Totodată, Gazprom trebuie să iasă din acţionariatul companiei sârbeşti NIS, după cele mai recente sancţiuni impuse sectorului petrolier rusesc.
Pe măsura epuizării rezervelor de gaze și cărbune în regiunea secesionistă transnistreană, Tiraspolul insistă ca Chișinăul să recunoască pretinsa datorie de 709 milioane de dolari față de Gazprom – nu și să o plătească! – pentru continuarea subzistenței sale în calitate de enclavă separatistă pe malul stâng al Nistrului. În același context, Kremlinul vrea să exploateze oportunitatea ca ultimă șansă pentru valorificarea acestor bani în calitate de viitoare pârghie de presiune asupra Republicii Moldova.
Maia Sandua a vizitat, împreună cu premierul Dorin Recean și vicepremierul pentru Reintegrare Oleg Serebrian, satele din Zona de Securitate și a discutat cu autoritățile locale.