Oligarhul fugar Ilan Șor asociază reabilitarea victimelor crimelor staliniste din Republica Moldova cu nazismul, Nicanor Ciochină rămâne fără mandatul de primar în urma deciziei Judecătoriei Ungheni și Kievul solicită ferm Tiraspolului să se abțină de la provocări pe fundalul negocierilor Ucrainei și Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Acestea sunt subiectele pe care le vom analiza în cadrul sintezei din acest sfârșit de săptămână.
Ilan Șor repetă după Maria Zaharova
Marți, 24 iunie a.c., Guvernul a aprobat un plan de acțiuni pentru 2025-2028 privind promovarea culturii memoriei victimelor represiunilor politice comise de regimul totalitar comunist pe teritoriul Republicii Moldova în perioada anilor 1917-1989.
În opinia autorilor proiectului, Republica Moldova are obligația morală și juridică de a păstra vie memoria victimelor represiunilor politice și de a contribui la prevenirea repetării unor asemenea abuzuri. Comemorarea victimelor regimurilor totalitare nu reprezintă doar un act simbolic, se spune în proiectul deciziei, ci face parte dintr-un efort mai amplu de asanare morală, consolidare a rezilienței societale, și promovare a unei culturi a adevărului și responsabilității.
Imediat, oligarhul fugar Ilan Șor a reacționat la decizia Guvernului de la Chișinău, acuzând-o pe președinta Maia Sandu, și nu Guvernul, că ar plănui „să îi convingă pe moldoveni că Antonescu (complicele lui Hitler) și Bandera sunt eroi. Hitler este un eliberator! Și în URSS exista un regim inuman (SIC!), care se ocupa doar de represiune”. „Sandu și gașca ei și-au asumat sarcina de a șterge memoria oamenilor!”, a lansat oligarhul fugar falsul pe o rețea de socializare, declarația lui fiind diseminată ulterior de instituțiile media cu politică editorială pro-Kremlin.
În realitate, Ilan Șor nu a făcut altceva decât să repete o narațiune colportată de reprezentanta Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, care în vara anului trecut a atribuit un caracter fals deportărilor organizate de regimul sovietic în RSS Moldovenească. „Conducerea de vârf a țării a comemorat așa-zisele deportări din 1941, folosind această pagină dificilă a istoriei pentru a denigra perioada aflării Moldovei în URSS, care este pe bună dreptate considerată epoca sa de aur”, a spus Zaharova în cadrul unui briefing susținut pe 19 iunie 2024.
Asocierea dintre deciziile Chișinăului cu privire la eliminarea moștenirii totalitare sovietice și fascism reprezintă una dintre narațiunile false favorite ale Kremlinului și ale actorilor politici pro-ruși din Republica Moldova. De pildă, Kremlinul și actorii pro-ruși din Republica Moldova au lansat calificări similare după decizia Curții Constituționale prin care a fost recunoscută constituționalitatea modificării legislative cu privire la înlocuirea denumirii „limba moldovenească” cu sintagma „limba română” în actele normative. Reprezentanta Ministerului Afacerilor Externe a inoculat atunci ideea că introducerea denumirii „limba română” în actele legislative ar reprezenta „un genocid împotriva unui întreg popor”, comparând-o cu „experimentele celui de-al Treilea Reich”.
Ciochină vrea să scape de răspundere prin nevalidarea probelor
Miercuri, 25 iunie a.c., Judecătoria Ungheni a anulat turul doi de scrutin din comuna Boldurești, Nisporeni, care a avut loc pe 1 iunie și în urma căruia Nicanor Ciochină a obținut funcția de primar. Instanța a anulat și și decizia cu privire la validarea mandatului de primar al acestuia. Alegerile locale la Boldurești au fost organizate după ce Nicanor Ciochină nu și-a putut exercita funcția de ales local în perioada 31 mai 2024 – 14 februarie 2025, fiind în arest preventiv, ceea ce a dus la încetarea de drept a mandatului primar. Cu toate acestea, Comisia Electorală Centrală nu s-a grăbit să execute decizia instanței de judecată și a anunțat că așteaptă o hotărâre definitivă. În același timp, Nicanor Ciochină a anunțat că intenționează să conteste sentința și că pledează nevinovat. El susține că probele video colectate de procurori sunt false, iar avocații săi solicită în instanță nevalidarea acestora.
Conform Rechizitoriului, pe 19 februarie 2024, în urma unui accident rutier, pietonul minor Mihai Beșliu, suferind vătămări corporale incompatibile cu viața, a decedat la fața locului. Mașina implicată în accident era de serviciu. Procurorii spun că la volanul mașinii se afla Nicanor Ciochină. Ultimul este învinuit de omor din imprudență și părăsirea locului accidentului. În aceeași cauză penală este pus sub învinuire și Ion Andronache, pentru favorizarea infracțiunii. Pe 21 februarie 2024, Nicanor Ciochină a fost reținut și plasat în arest. La 27 martie 2024, conform unui comunicat al Inspectoratului General de Poliție, cinci angajați ai Inspectoratului de Poliție Nisporeni au fost sancționați, inclusiv prin demitere, după ce o anchetă de serviciu a stabilit că aceștia nu ar fi acționat corespunzător în procesul stabilirii circumstanțelor acestui accident.
Kievul i-a cerut ferm Tiraspolului să se abțină de la provocări
Tot pe 25 iunie a.c., ambasadorul Ucrainei responsabil de diferendul transnistrean, Marko Șevcenko, a reiterat, în cadrul unei vizite la Tiraspol, poziția fermă a Kievului cu privire la soluționarea pașnică a conflictului de pe Nistru, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, precum și în concordanță cu parcursul european al Chișinăului. „Partea ucraineană a remarcat necesitatea prevenirii provocărilor împotriva Ucrainei și Moldovei”, se spune într-un comunicat al reprezentanței diplomatice ucrainene la Chișinău” publicat pe Facebook.
„După ce a început un război agresiv împotriva Ucrainei, încercând să se amestece grosolan în afacerile interne ale Moldovei, Rusia s-a compromis ca intermediar în reglementarea transnistreană și a transformat formatul 5+2 într-unul nefuncțional”, subliniază același comunicat.
Totodată, administrația separatistă de la Tiraspol, sprijinită de Rusia, susține că formatul 5+2 este sigura platformă de dialog în soluționarea conflictul transnistrean și acuză Chișinăul de blocarea formatului respectiv.
Subliniind că pledează constant pentru calea negocierilor în soluționarea dosarului transnistrean, la rândul său, Chișinăul susține că formatul de negocieri 5+2 nu poate să fie convocat în condițiile războiului din Ucraina și că singura platformă funcțională de dialog în momentul de față este 1+1. Cu toate acestea, sub influența Kremlinului, Tiraspolul a insistat în ultimul an pe ideea reluării formatului 5+2 chiar dacă la începutul anului 2024 ambasadorul ucrainean de atunci responsabil de dosarul transnistrean, Paun Rohovei, în prezent șeful misiunii diplomatice ucrainene la Chișinău, a subliniat că formatul 5+2 este nefuncțional din cauza prezenței în cadrul său a Rusiei.
Formatul „5+2” este alcătuit din reprezentanți ai Chișinăului și Tiraspolului (părți implicate în conflict), ai OSCE, Rusiei, Ucrainei (mediatori), Uniunii Europene și Statelor Unite (observatori). Ultima ședință a tuturor părților a avut loc în octombrie 2019 la Bratislava.
