S-a împăcat Moscova cu plecarea Republicii Moldova din CSI?

parlament CSI
© https://moldova1.md   |   Parlamentul Republicii Moldova votează denuntarea acordurilor de constituire a CSI.

În aparență, Moscova pare împăcată cu ideea ieșirii inevitabile a Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente dependente de Rusia.

Un drept suveran

Dmitri Peskov, veteranul purtător de cuvânt al președintelui rus, a declarat impasibil că pasul Chișinăului a fost „previzibil”, având în vedere că Republica Moldova a refuzat să participe la întâlnirile din cadrul CSI în ultimii ani.

Și vocea permanentă a diplomației ruse, pasionanta Maria Zaharova admitea, în ianuarie a.c., după prima votare în Parlament a legii privind denunțarea documentelor fundamentale ale CSI, că „decizia de a iniția procesul de denunțare a tratatelor internaționale de bază din cadrul Comunității este, fără îndoială, un drept suveran al Republicii Moldova”.

Să nu ne facem iluzii

Să nu ne grăbim însă cu concluziile. Aceste declarații au scopul de a crea o impresie falsă de resemnare, când în realitate Moscova nu are de gând să cedeze. Încăpățânarea, sminteala cu care Putin bombardează Ucraina pentru a reface imperiul rus, nu au cum să dispară pe linia frontului hibrid dintre Nistru și Prut.  

Recunoscând formal dreptul suveran al Chișinăului, Moscova îi pune de facto la îndoială legitimitatea, numind politica de integrare europeană „distructivă”, deplângând efectele ei asupra locuitorilor, „ale căror interese sunt sacrificate în favoarea aspirațiilor geopolitice ale Bruxeless-ului”. Cetățenilor moldoveni li se spune fals că guvernarea întreprinde pași de natură geopolitică în pofida voinței și în detrimentul bunăstării lor.

Deși majoritatea alegătorilor au votat în alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 (în proporție de peste 75 la sută) pentru partide și blocuri care au optat pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, Moscova insistă în mod cinic să susțină că majoritatea cetățenilor moldoveni ar prefera Rusia, nu UE, că direcția europeană a statului moldav e de fapt un proiect al Occidentului, ale cărui ordine le-ar executa orbește guvernarea actuală, transformând Republica Moldova într-o „anexă a UE”.  

„Distrugerea statalității”

Nu cetățenii moldoveni doresc să adere la UE, ci UE forțează Republica Moldova să aleagă între Est și Vest, acuză, mincinos, Moscova. Potrivit lui Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, citat de Agora.md, UE poate fi cointeresată la „distrugerea statalității moldovenești” și antagonizarea relațiilor cu Rusia, iar apropierea Republicii Moldova de UE ar putea fi descrisă mai curând ca o „absorbție de către Uniunea Europeană”.

În același timp, Moscova lasă să se înțeleagă că procesul de retragere din CSI nu va fi deloc simplu, că data de calcul a perioadei de un an va fi stabilită după ce va fi notificat Comitetul Executiv al CSI, și nu Chișinăul va stabili „lista de documente în care poate rămâne și care încetează să mai fie valabile” pentru Republica Moldova. „Acesta nu este un bufet suedez, un meniu de restaurant sau un târg caritabil din care Chișinăul poate alege doar ce îi place”, a declarat Zaharova. Și chiar dacă a încetat să mai participe la activitatea CSI, Republica Moldova va trebui să plătească „datoriile financiare acumulate către bugetul unic al organismelor CSI”, a punctat ea, cu toate că invazia Georgiei, apoi Ucrainei, încălcarea acordului de liber schimb în relația cu Republica Moldova nu îi dă Rusiei dreptul, nici moral, nici legal, să pună condiții de ieșire din Comunitate.

Demonizarea UE

În paralel, continuă și ia amploare discreditarea și demonizarea, pe diverse direcții, a UE. Aceasta nu mai e un spațiu al păcii, bunăstării, toleranței, diversității, ci o entitate care poate deveni „mai rea decât NATO”. Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a declarat, vineri, 3 aprilie a.c., că Moscova trebuie să renunțe la „atitudinea tolerantă” față de posibila aderare a țărilor vecine la UE. „UE nu mai este doar o uniune economică. Ea se poate transforma, și destul de repede, într-o veritabilă alianță militară, una deschis ostilă față de Rusia, și în anumite privințe mai rea decât NATO”, a afirmat Medvedev, citat de Reuters.

„E timpul să renunțăm la atitudinea tolerantă față de vecinii noștri care aderă la ceea ce acum e Uniunea Europeană militar-economică”, a subliniat Medvedev. El crede că Statele Unite nu vor părăsi alianța militară NATO, dar „divergențele evidente din cadrul NATO ar putea împinge UE spre a deveni mai mult decât o simplă uniune economică”.

Medvedev spune, de obicei, ceea ce gândește Putin. Dar, de data aceasta, și Putin nu mai consideră necesar să simuleze o atitudine „tolerantă” față de UE. La întâlnirea cu premierul armean Nikol Pașinean, președintele rus a încercat să-l convingă să renunțe la integrarea europeană, vorbindu-i despre incompatibilitatea UE cu Uniunea Economică Eurasiatică și despre imposibilitatea de a „ședea pe două scaune”. Până la urmă, Putin nu și-a putut stăpâni reflexele imperiale și l-a amenințat pe Pașinean că va scumpi gazul, dacă Armenia se lasă în continuare fermecată de UE.  

„Colonia blocului militar-politic UE”

Putiniștii locali au priceput repede (sau li s-a indicat) încotro „bate vântul”. Ei au început să-i sperie pe cetățenii moldoveni că, odată cu plecarea din CSI, se va accelera „transformarea definitivă” a Republicii Moldova în „colonia blocului militar politic UE (!)”, va avea loc „introducerea regimului de vize cu Rusia”, „nimicirea Bisericii Pravoslavnice din Moldova”, „renunțarea la neutralitate” și „participarea la război împotriva Rusiei” (Moldavskie vedomosti).

Mai nou, s-a lansat și, treptat, prinde contur ideea că integrarea europeană este de fapt o cale ascunsă de lichidare a „statalității moldovenești” prin „absorbția” ei de către România. „Se vorbește mai mult despre integrarea Moldovei prin aderarea la UE, ceea ce ar permite Bucureștiului să transfere o parte semnificativă a costurilor către partenerii săi”, a afirmat Vladimir Lipaev, ambasadorul Rusiei în România, într-un interviu acordat agenției TASS.

Miza e clară: semănarea discordiei, separarea electoratului proeuropean de cel unionist, pentru a reduce numărul susținătorilor PAS. De acum înainte, reproșurilor unor unioniști că PAS nu își asumă obiectivul reunirii cu România se vor adăuga suspiciunile, acuzațiile unor proeuropeni că integrarea europeană ar fi o reunire camuflată. Având majoritatea în Parlament, jucând rațional, prudent, cartea proeuropeană și cea proromânească, PAS îi scoate din sărite, paradoxal, și pe adepții lui Simion, și pe adepții lui Putin. Rămâne să vedem până unde va ajunge această convergență sentimentală. Oricum, mi-a fost ciudat să-l aud pe un „suveranist” (apropiat cândva de Roșca), vorbind, cu același entuziasm ca Dodon, despre așteptatele proteste antiguvernamentale la Chișinău.

Cine are nevoie de alegeri anticipate?

De ce ar avea nevoie Moscova să spună că integrarea europeană nu reflectă voința majorității alegătorilor, că guvernarea ar îndeplini de fapt comenzile Occidentului, care împinge Republica Moldova spre ruperea relațiilor cu Rusia? De ce i s-ar atribui Uniunii Europene intenții de absorbție a altor state, când realitatea e tocmai inversă? La ce servesc aceste minciuni?

După cum se vede, tactica Moscovei e să încetinească, să amâne cât mai mult momentul retragerii formale a Republicii Moldova din CSI, încercând în același timp să regizeze acțiuni care să ducă la răsturnarea guvernării PAS. Să nu uităm: Kremlinul nu a recunoscut nici rezultatele alegerilor prezidențiale din 2024, nici ale celor parlamentare, din 2025.

Despre provocarea unui scutin anticipat după alegeri, Ilan Șor le vorbea simpatizanților săi chiar în campania electorală, prevăzându-și înfrângerea, pentru a-i încuraja. Acum alegeri anticipate îi promite Moscovei Dodon. „Sper că vom reuși să provocăm alegeri parlamentare anticipate, astfel încât la conducerea țării să ajungă forțe patriotice”, declara liderul socialiștilor, Igor Dodon, la televiziunea de stat „Rossia 24”, în cadrul unei noi vizite recente la Moscova. Aceasta, din punctul său de vedere, ar fi soluția pentru „restabilirea unui dialog deplin” cu Federația Rusă, - „singura cale de a depăși perioada dificilă prin care trece Republica Moldova”.

Guvernarea trebuie să ia în serios intenția Moscovei de provocare a alegerilor anticipate. Să nu aștepte până vor începe „protestele”. Dar aceasta e o altă temă.

Timp citire: 6 min