Chișinăul face un nou pas în raport cu prezența militară rusă din stânga Nistrului: mai mulți ofițeri din comandamentul Grupului Operativ de Trupe Ruse (GOTR) urmează să fie expulzați pe motiv că nu au statut legal. Decizia vine pe fondul tensiunilor în negocierile transnistrene și al reacțiilor Moscovei. Oficialii ruși leagă decizia cu privire la retragerea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente (CSI) de securitatea trupelor ruse din regiune.
Expulzarea unor cetățeni ruși fără statut diplomatic
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a confirmat joi seară la Jurnal TV că mai mulți ofițeri din comandamentul Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR), contingent care staționează ilegal în regiunea transnistreană, urmează să fie expulzați de pe teritoriul Republicii Moldova.
Potrivit acestuia, decizia are la bază lipsa unui statut legal al acestor militari pe teritoriul Republicii Moldova. Măsura îi vizează pe comandantul GOTR, Dmitri Zelenkov, pe adjuncții acestuia Dmitri Opalev, Serghei Mașenko și Serghei Șirșov. Totodată, autoritățile constituționale au impus restricții pentru șeful statului-major, Marat Iarulin, și pentru Aleksei Bogomolov. În cazul în care aceștia ajung pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale, li se va cere să părăsească teritoriul statului moldovenesc.
Solicitat de presă să comenteze situația acestor militari ruși, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a precizat că termenul de „persona non grata” nu este aplicabil în cazul lor, deoarece persoanele vizate nu dețin statut diplomatic. Situația lor este reglementată de legislația privind șederea străinilor. În aceste condiții, potrivit explicațiilor oferite de Igor Grosu, cei declarați indezirabili au la dispoziție până la 90 de zile pentru a-și clarifica statutul juridic. În caz contrar, vor fi obligați să părăsească Republica Moldova. În cazul rămânerii lor pe malul stâng al Nistrului, se vor afla în imposibilitatea de a vizita malul drept al Nistrului, fiind obligați să staționeze doar în regiunea transnistreană. Până în prezent, ofițerii respectivi călătoareau în Republica Moldova sub pretextul misiunii lor în contingentul de pacificatori ruși, dar în realitate își făceau serviciul militar în cadrul GOTR, unitate declarată ilegală de autoritățile de la Chișinău. Datele oficiale arată că pe teritoriul Republicii Moldova se află aproximativ 1.700 de militari ruși. Dintre aceștia, 431 fac parte din contingentul de menținere a păcii și au statut legal, în timp ce peste 1.000 de militari aparțin GOTR, structură considerată ilegală de Chișinău. Aceasta își justifică prezența prin misiunea de pază a depozitelor de armament de la Cobasna, însă autoritățile moldovenești invocă angajamentele asumate de Federația Rusă la Summitul OSCE de la Istanbul din 1999, care prevăd retragerea completă a trupelor din Republica Moldova.
Trebuie subliniat că declararea acestor militari drept persoane indezirabile este luată în paralel cu retragerea de către președinta Maia Sandu a cetățeniei Republicii Moldova pentru locuitorii regiunii care se înrolează în trupele ruse declarate ilegale.
Chișinăul își menține politica fermă față de Tiraspol
Decizia Chișinăului cu privire la statutul ofițerilor GOTR intervine într-un context tensionat al negocierilor privind reglementarea transnistreană. Joi, la Tiraspol a avut loc o nouă reuniune a reprezentanților politici, convocată de administrația secesionistă, în cadrul căreia au fost formulate mai multe revendicări. Partea transnistreană cere insistent abrogarea prevederilor din Codul Penal referitoare la sancționarea separatismului, eliminarea obligațiilor fiscale care urmează să fie impuse agenților economici din regiune și ridicarea interdicțiilor aplicate unor funcționari de la Tiraspol de a se întoarce în regiunea transnistreană.
În cadrul întrevederii, Chișinăul a respins aceste solicitări și a reiterat că își menține obiectivul de reintegrare a țării și de extindere a spațiilor comune. Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a subliniat necesitatea creării unui fond de convergență, care ar urma să finanțeze proiecte sociale și de infrastructură în regiune din contribuțiile agenților economici din estul țării. De asemenea, partea moldovenească a insistat asupra introducerii studierii limbii române în toate instituțiile de învățământ din regiune, considerând acest pas esențial pentru revenirea la normalitate în sistemul educațional. Totodată, au fost reiterate preocupările privind respectarea drepturilor elevilor și cadrelor didactice din școlile cu predare în limba română.
Reprezentantul Tiraspolului a respins inițiativa fondului de convergență, calificând-o drept o presiune economică asupra regiunii și avertizând asupra unor posibile efecte grave, inclusiv falimentarea întreprinderilor și riscuri sociale. În ceea ce privește educația, acesta a invocat diferențe majore de viziune în materie de politică lingvistică și a sugerat că subiectele sensibile ar trebui abordate la nivel academic.
Moscova leagă ieșirea Republicii Moldova din CSI de securitatea trupelor sale
În paralel, reacții au venit și de la Moscova, în contextul deciziilor privind retragerea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente. Andrei Kartapolov, președintele Comitetului pentru Apărare al Dumei de Stat, a avertizat că ieșirea din CSI ar putea afecta securitatea trupelor ruse din regiunea transnistreană. Oficialul rus a susținut că militarii ruși și populația din regiunea transnistreană s-ar afla într-o poziție vulnerabilă pe fondul deteriorării relațiilor dintre Chișinău și Moscova. Totodată, el a sugerat că Rusia intenționează să își ajusteze acțiunile pentru a-și proteja interesele și efectivele militare din zonă. Potrivit acestuia, siguranța trupelor ruse rămâne o prioritate, iar autoritățile de la Moscova sunt pregătite să ofere sprijin suplimentar, dacă situația o va impune.
Evoluțiile recente indică o accentuare a tensiunilor pe mai multe paliere – diplomatic, militar și politic – în condițiile în care Chișinăul își consolidează poziția privind caracterul ilegal al GOTR, iar Moscova avertizează asupra riscurilor de securitate în regiune.
