Intenţia autorităţilor Republicii Moldova de a elimina treptat scutirile fiscale pentru regiunea transnistreană și de a crea un Fond de convergență, din 2026, a generat un nou val de acuzaţii din partea administrației separatiste de la Tiraspol, dar şi din partea Kremlinului, care le-a calificat drept un nou element de presiune economică şi financiară.
Situaţia economică este dezastruoasă
Din acest an, companiile din regiunea separatistă ce efectuează operaţiuni de export şi import ar urma să achite TVA şi accize la bugetul Republicii Moldova, aşa cum o fac toate companiile autohtone. Măsura urmărește asigurarea unui tratament fiscal uniform și eliminarea avantajelor competitive create prin regimuri diferențiate, spune deputatul Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe.
În schimb, liderul administrației de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, susţine că noile taxe vor duce imediat la o deteriorare a situaţiei economice, vor da o lovitură uriașă bugetului local și, în consecință, plății salariilor, pensiilor și indemnizațiilor.
Datele publicate de către administrația din regiune arată, însă, că deja de mai mulţi ani situaţia financiară şi economică este una dezastruoasă.
De exemplu, aşa-zisul birou de statistică de la Tiraspol a calculat că anul trecut produsul intern brut al regiunii a constituit 19,4 miliarde de ruble transnistrene sau circa un miliard de euro, în scădere cu 2,5% faţă de 2024 şi practic la acelaşi nivel cu 2023.
Volumul real al produsului intern brut în 2025 a fost însă cu circa 16% mai mic – circa 16,4 miliarde de aşa-zise ruble transnistrene (aproximativ un miliard de dolari). E efectul inflaţiei de 14,7% înregistrate anul trecut în regiune.
Nici estimările pentru 2026 şi anii următori nu sunt optimiste. Maxim ce îşi permite administraţia de la Tiraspol să prognozeze este o creştere de 2,5% în acest an, dar către 2029 produsul intern brut al regiunii ar urma să ajungă la 21,9 miliarde de ruble transnistrene, ceea ce ar semnifica o creştere totală cu 11-12% faţă de nivelul din anii 2023-2025.
Evoluţiile slabe din economie se fac observate cel mai elocvent în industrie care s-a prăbuşit anul trecut cu circa 28%, iar prognozele aşa-zisului minister al dezvvoltării economice din regiune arată că sectorul industrial nu are şanse să îşi revină nici până în 2029.
Datoria la gaze cât 12 PIB-uri ale regiunii
Cele mai afectate ramuri sunt industria metalurgică, producţia de materiale de construcţie şi producţia de energie electrică, care au înregistrat scăderi cu circa 50% anul trecut.
Toate aceste ramuri au fost şi rămân dependente de livrarea de resurse energetice ieftine, în special gaz natural. Până în 2025, metanul era asigurat din livrările efectuate de Gazprom, care nu erau achitate de regiune, pînă acum regiunea acumulând datorii de circa 12 miliarde de dolari, adică aproape 12 PIB-uri anuale ale regiunii.
După suspendarea, din 1 ianuarie 2025, a livrărilor de gaze de către Gazprom, regiunea a rămas fără una dintre principalele surse de venituri bugetare – vânzarea de energie electrică produsă de Centrala Termoelectrică Moldovenească (Moldgres) consumatorilor din Republica Moldova. De la 1 ianuarie 2025, Republica Moldova nu mai cumpără energie electrică de la Moldgres.
Din aceste motive, periodic, atât administrația din regiune, oficiali de la Moscova, cât şi unii politicieni proruşi de la Chişinău readuc în atenţia publicului „necesitatea reluării aciziţiilor de energie electrică de la Moldgres”, susţinând că acest lucru ar putea fi mai ieftină şi ar asigura o securitate mai mare.
Stagnarea veniturilor bugetare
Datele aşa-zisului minister al finanţelor din regiune arată că veniturile bugetare au stagnat în ultimii 2-3 ani în jurul cifrei de patru miliarde de ruble transnistrene, iar prognozele arată că până în 2029 acestea nu au şanse reale să treacă de acest nivel. De fapt, se vor diminua chiar.
Şi nu au cum creşte în condiţiile în care întreprinderile achită tot mai puţine impozite. De exemplu, cel mai mare agent economic din regiune, grupul Sheriff (controlat de oligarhii din regiunea transnistreană Victor Guşan şi Ilia Kazmalî), a plătit anul trecut cu circa 8,6% mai puţine taxe şi contribuţii, iar al doilea - Centrala Termoelectrică Moldovenească (Moldgres), cu peste 46% mai puţin, comparativ cu anul 2024.
Din această cauză, probabil, administrația de la Tiraspol nu au în plan creşterea cheltuielilor bugetare în următorii ani, iar deficitul bugetar va rămâne la un nivel de circa 45-50%.
Este adevărat că administrația din regiune caută soluţii şi are în plan creşterea unor taxe şi revizuirea numeroaselor facilităţi fiscale, cu care se laudă frecvent.
Trebuie menționat și faptul că legislația fiscală a autoproclamatei rmn stabilește un număr semnificativ de diverse stimulente fiscale, majoritatea fiind legate de impozitul pe profit, impozitul pe venitul persoanelor fizice, impozitul social unic și contribuțiile de asigurări obligatorii. Drept urmare, bugetul din regiune se confruntă cu încasări nesemnificative din plata impozitelor, ceea ce este irațional, având în vedere deficitul bugetar, susţine aşa-zisul minister al finanţelor de la Tiraspol.
Un alt element ce arată situaţia finaciară şi economică dezastruoasă din regiune sunt salariile. Anul trecut salariul mediu nominal în stânga Nistrului a fost de doar 7.220 de aşa-zise ruble transnistrene (aproximativ 370 de euro), în creştere cu 3%, dar în scădere reală cu aproape 10% faţă de anul 2024, dacă luăm în calcul inflaţia de 14,7%.
Salariile din regiune sunt deja de două ori mai mici decât în dreapta Nistrului, iar în perspectivă declajul va creşte.
De notat că prognozele făcute de administrația separatistă privind evoluţia economică din următorii ani sunt caracterizate şi de un grad ridicat de incertitudine, inclusiv în ceea ce privește stabilitatea aprovizionării cu energie electrică şi gaze naturale. Estimările nu iau în calcul măsurile programate de autorităţile de la Chişinău de a elimina treptat scutirile fiscale pentru regiunea transnistreană.
Pe de altă parte, administraţia de la Tiraspol nu face nicio referire la faptul că un număr de câteva mii de agenţi economici din regiune sunt înregistraţi la Chişinău, iar mulţi dintre ei beneficiază de diverse oportunităţi comerciale, inclusiv de comerţ pe piaţa Republicii Moldova şi de export pe piaţa UE.
Dincolo de toate acestea, este clar că o eventuală reintegrare treptată a regiunii ar putea stimula activitatea economică în stânga NIstrului. Acest lucru însă ar putea deveni posibil doar după eliminarea dependenţei politice şi economice a administrației de la Tiraspol de Moscova.
