Ce se întâmplă în realitate în sistemul medical din Federația Rusă? Această întrebare își are justificarea în încercarea de a înțelege realitatea din spatele narațiunei optimiste a conducerii de la Kremlin, conform căreia Rusia, aflată de 4 ani în război și vizată de sancțiuni din partea Occidentului, reușește să se auto-susțină, atât pe partea de producție de război, cât și pe componente mai sensibile, cum ar fi producția farmaceutică și tehnologia medicală. Este interesant de notat că studii științifice care să ofere o imagine nedenaturată a stării de fapt a sistemului medical rusesc sunt puține, nu sunt susținute de suficiente dovezi, așa cum o cer standardele științifice. De aceea, curiozitatea privind starea de lucruri în medicina rusească a devenit caracteristică nu doar pentru mediul academic. Un sistem care se încăpățânează să rămână o mașinărie de omorât oameni fără vreo vină trebuie să renunțe de undeva pentru a acoperi „luxul” de a fi criminal de război. Haideți să vedem la ce renunță Rusia, cu un focus pe domeniul medical.
Medicina în Rusia: un sistem în colaps, eclipsat de război și propagandă
După dizolvarea URSS, Federația Rusă a moștenit un sistem gigantic, centralizat, construit după „modelul Semașko”. Nikolai Semașko a devenit primul comisar pentru Sănătate, el contribuind, după Revoluția rusă din octombrie 1917, la crearea unui sistem de sănătate gratuit, axat pe accesibilitate și care, de altfel, i-a și purtat numele. Acest sistem s-a dovedit a fi eficient în lupta cu bolile transmisibile, adică cele infecțioase, dar o dată cu tranziția epidemiologică, modelul instituit de Semașko n-a mai putut răspunde provocărilor, care începeau să devină tot mai complexe.
În Rusia, finanțarea sistemului de sănătate este asigurată de stat, în baza asigurărilor obligatorii de sănătate (similar AOAM în Republica Moldova), instituite în anul 1993. Până la izbucnirea pandemiei de COVID-19, Rusia direcționa către Sănătate doar aproximativ 5% din PIB - un nivel de finanțare ce nu rezistă niciunei comparații serioase cu statele europene, acest procent asigurând doar o existență la limita subzistenței și ilustrează în fond precaritatea unei politici publice care a pus tot timpul altceva mai presus de sănătatea propriului popor. Pandemia COVID determină o schimbare forțată în acest sens, iar autoritățile se obligă să aloce mai multe fonduri pentru Sănătate. Astfel, ponderea din PIB crește în 2020 la 8,4%, conform datelor Băncii Mondiale. În următorii doi ani, guvernul federal de la Moscova va tăia din nou de la Sănătate, pentru a redirecționa resursele existente pentru apărare.
Pentru comparație, Rusia cheltuiește pentru Sănătate ca pondere din PIB aproximativ 6,9% (ultimele date disponibile din 2022). În același an, media europeană a cheltuielilor pentru Sănătate din PIB a constituit 10,4%. Germania a alocat în aceeași perioadă 12,4% din PIB-ul său, Franța - 11,9%, Austria - 11,2%, Belgia și Suedia numărându-se și ele printre statele cu cele mai mari investiții pentru Sănătate. Statele Baltice alocă și ele considerabil mai mult pentru Sănătate decât o face acum Rusia.
Federația Rusă rămâne în urmă și la indicatorul privind cheltuielile curente pentru Sănătate pe cap de locuitor. În 2022, cuantumul înregistrat a fost de 1.078 de dolari, ceea ce este mult mai puțin decât majoritatea statelor europene. Și aici este important de punctat că aproape o treime (27,7%) din această sumă vine direct din buzunarul cetățenilor ruși. Asta înseamnă că, în pofida existenței unui sistem de finanțare asigurat aproape exclusiv de stat, oamenii nu au acces la servicii medicale și sunt nevoiți să plătească din buzunar pentru a avea parte de facilități și servicii.
Pentru comparație, în Uniunea Europeană, Luxemburg înregistrează cele mai ridicate cheltuieli curente pentru sănătate - 6.590 de euro pe locuitor. După Luxemburg, cu niveluri de peste 5.000 de euro pe locuitor urmează Danemarca, Irlanda, Germania, Suedia, Austria, Țările de Jos și Belgia. Finlanda și Franța alocă peste 4.600 de euro per locuitor. Malta, Italia, Spania, Cipru, Slovenia, Portugalia și Cehia alocă între 2.200 și 3.200 de euro.
Astfel, cei mai importanți indicatori pentru Sănătate arată că Federația Rusă rămâne în urmă. Cetățenii ruși trăiesc mult mai puțin decât cei din Uniunea Europeană, speranța la viață pentru ambele sexe fiind în 2021 de doar 73 de ani, comparativ cu 81,5 de ani – media în Uniunea Europeană. Este important de menționat că există o diferență notabilă între speranța la viață dintre bărbații și femeile din Federația Rusă. Bărbații au atins în 2023 speranța la viață de doar 68 de ani.
Cum arată infrastructura medicală în Rusia
Acum, în Federația Rusă funcționează aproximativ 5.170 de spitale, în descreștere cu peste 1.000 de unități comparativ cu ultimul deceniu. Fiind cea mai mare țară din lume, aici există și cele mai mari lacune în asigurarea serviciilor de sănătate pentru regiunile îndepărtate. Cauzele nu sunt doar subfinanțarea cronică, lipsa de personal și diferențele de dezvoltare dintre regiuni, ci și corupția. Rapoartele organizațiilor internaționale arată că, chiar și cu investiția existentă în Sănătate acum, Rusia ar putea înregistra performanțe mai bune. Conform unui articol al The Moscow Times, peste 17.000 de sate și orașe mici din Rusia nu aveau niciun fel de infrastructură medicală. Nu există rapoarte recente care să arate cum au evoluat lucrurile în ultimul deceniu. Cercetătorii care au încercat să înțeleagă cum evoluează sistemul medical rusesc la capitolul calitate și siguranța pacientului au ajuns la concluzia că nu există dovezi care să arate clar în ce mod inițiativele Kremlinului au impact direct asupra calității îngrijirilor oferite în spitale. Un alt studiu a evidențiat că instituțiile medicale din Rusia sunt cronic subfinanțate, iar prioritățile de politică sanitară sunt stabilite fără implicarea reală a comunităților locale sau a organizațiilor profesionale. Lipsa de transparență permite autorităților să raporteze mai ales realizări, ascunzând deficiențele și ignorând complet vocea pacienților.
Sistemul medical rusesc în vreme de război vs propaganda de război
Datele Ministerului de Finanțe al Federației Ruse, analizate de Centrul pentru Studii Estice (OSW), arată că Federația Rusă își canalizează resursele financiare cu precădere pentru a face față războiului din Ucraina. În 2024, resursele alocate apărării au constituit 11% din PIB, în timp ce în 2021, de exemplu, Rusia aloca Apărării doar 2,6% din PIB. Pentru anii 2025 și 2026, investițiile par să fie mai temperate, însă cele mai multe resurse vor fi direcționate în continuare pentru apărare.
„În 2021, prin bugetul federal, bugetele regionale și fondurile extrabugetare, Rusia a alocat apărării și securității interne un total de 6,1 trilioane de ruble (4,5% din PIB). Datele pentru 2022 au fost clasificate, iar în 2023 suma a crescut cu aproape 70%, ajungând la 10 trilioane de ruble (6% din PIB; circa 120 miliarde de dolari). Totodată, o parte din cheltuielile legate de apărare este inclusă la alte capitole bugetare”, scrie OSW.
Este important de observat că deși statistic se observă o creștere a cheltuielilor pentru Sănătate, aceasta nu înseamnă implicit că cetățenii ruși vor fi cei care vor beneficia de investiții mai mari. Conform unui site asociat puterii de la Moscova, în ultimii ani Rusia a construit, pe lângă două spitale mari în regiunile ilegal ocupate Mariupol și Luhansk, un spital miliar în Kazani, accentul fiind pus pe infrastructură medicală militară. Și cercetările sunt dezvoltate în aceeași direcție. Potrivit aceluiași site, denumit propagandistic „Rusia – țara reușitelor”, cercetătorii ruși au reușit să dezvolte un implant tridimensional pentru a salva pacienții care au suferit răni provocate de explozii ale minelor și de arme de foc.
Sursa: OSW
În ceea ce privește resursele umane, sistemul medical rusesc se confruntă cu o criză de cadre medicale. Salariile mici și lipsa dotărilor i-au determinat pe mulți medici să emigreze. Conform unui sondaj al celei mai mari organizații profesionale, 57% dintre medici au menționat că salariul actual nu le ajunge nici măcar pentru necesitățile de bază, asta deși lucrează pe mai multe locuri. Centrul pentru Studii Estice scrie că cel puțin 2.500 de medici din 50 de regiuni au fost trimiși în teritoriile ucrainene ocupate și că mobilizarea a 300.000 de rezerviști din 2022 ar fi inclus 3.000 de medici și cadre medicale de nivel mediu.
Se poate spune că guvernul de la Kremlin duce o luptă pe două fronturi – unul, de facto, în Ucraina, unde omoară cetățeni fără vină și alta – în propria țară, unde reduce la tăcere fără ezitare orice voce care se opune narațiunilor false impuse de autorități. Astfel, vocile din opoziție devin tot mai puține. Chiar și așa, câțiva medici au povestit într-un reportaj video, pentru Редакция, că sistemul medical s-a confruntat cu lipsuri grave de echipamente și chiar dispozitive medicale esențiale, odată cu invazia Rusiei în Ucraina. Medicii au ajuns să nu mai aibă nici măcar mănuși sterile, ață chirurgicală, alte dispozitive necesare intervențiilor chirurgicale. Medicii au ajuns să le cumpere din buzunarul propriu. The Moscow Times a scris că într-un singur an din farmacii au dispărut 2.200 de denumiri de medicamente. De pe piață, au dispărut inclusiv medicamente esențiale, precum insulina. Odată cu instituirea sancțiunilor asupra Federației Ruse, unele companii din Occident s-au retras de pe piața rusă pentru a-și păstra reputația, în timp ce altele au renunțat pentru că procesele logistice au devenit mult prea complicate.
Este important de menționat că medicamentele și echipamentele medicale nu sunt vizate direct de sancțiunile aplicate Rusiei. Astfel, o parte din medicamente au dispărut, iar pentru a acoperi necesitatea de tehnică medicală, Rusia s-a orientat către China. Chiar și așa, pentru aparatele medicale performante din Europa nu mai are cine să facă mentenanță, iar acest lucru înseamnă că spitalele sunt nevoite să inventeze tot felul de soluții pentru a putea funcționa. În consecință, se estimează că medicamentele s-au scumpit cu cel puțin 30%, în timp ce echipamentele medicale au ajuns să coste și cu 50% mai mult.
În acest timp, guvernul de la Kremlin susține că sfidează cu succes globalizarea și că se descurcă fără să fie dependent de importuri, astfel țara ar urma să-și producă singură medicamente și tehnică medicală. Bunăoară, în ultimii ani Rusia își produce singură o parte din anestezia necesară și chiar ar fi reușit să reproducă cel mai scump medicament din lume – Zolgensma. Iar o companie care produce rachete s-a apucat să producă aparate Roentgen. Chiar și așa, Federația Rusă devine tot mai dependentă de producția de tehnologie și substanțe active din China și India, asta în timp ce experții recunosc că țara are puține capacități de verificare a calității lor.
În concluzie, Federația Rusă încearcă să ascundă întregii lumi un adevăr incomod – cea mai mare țară din lume nu poate dezvolta și menține un sistem medical care să corespundă nevoilor în creștere ale cetățenilor obișnuiți, să le apere dreptul constituțional la sănătate și bunăstare. Pentru că mașinăria de ucis oameni pare să fie singura ei prioritate acum.
