Veridica.ro: Economia morții: expansiunea militară a Rusiei și costurile sale umane

Veridica.ro: Economia morții: expansiunea militară a Rusiei și costurile sale umane
© EPA-EFE/MAXIM SHIPENKOV   |   Un bărbat trece pe lângă un panou publicitar în sprijinul forțelor armate ruse pe care scrie „Serviciul contractual”, în afara Moscovei, Rusia, 25 mai 2023.

La mijlocul lunii septembrie, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret de creștere a personalului forțelor armate ruse de la 2,2 milioane la 2,4 milioane, 1,5 milioane dintre aceștia urmând să fie soldați activi. Această mișcare se aliniază obiectivului stabilit  anterior de fostul ministru al Apărării Serghei Șoigu, acum șef al Consiliului de Securitate al Rusiei. Cu toate acestea, este posibil ca planul să rămână doar atât - un plan. Realitatea de pe teren arată că Rusia are probleme în ceea ce privește recrutarea, ilustrând o interacțiune curioasă între economia civilă și cea militară a țării.

Al treilea an al conflictului: un nou set de provocări

Războiul din Ucraina este deja în al treilea an și devine clar că aparatul militar al Rusiei se confruntă cu aceeași problemă pe care o are și economia sa civilă: lipsa resurselor umane. În timp ce sectorul civil se mândrește cu o rată record de mică a șomajului, de 2,4%, factori demografici și socio-politici similari creează o cerere acută de noi recruți în armată.

În urma mobilizării parțiale din septembrie 2022, a devenit evident că recrutarea directă a fost o metodă riscantă și nesustenabilă pentru conducerea Rusiei. Reacția față de mobilizare a forțat Kremlinul să-și reconsidere abordarea, adoptând în cele din urmă o strategie hibridă. Această nouă metodă se concentrează pe înrolarea voluntară, adesea direct din închisori, a unor persoane în așteptarea proceselor sau pur și simplu persoane interesate de stimulente financiare. Cel din urmă grup exemplifica modul în care instituțiile economice, chiar și în sistemele anti-piață, autoritare, precum cel al Rusiei, pot fi mobilizate pentru a răspunde nevoilor imediate ale statului.

Cererea și oferta: o piață pentru vieți umane

Economia de piață se învârte în jurul legilor cererii și ofertei, unde prețurile fluctuează în funcție de disponibilitatea bunurilor și serviciilor. Acest lucru contrastează cu economiile de comandă, în care guvernul dictează prețurile. Deși, istoric vorbind, economia rusă a fost mereu una centralizată, Rusia încearcă acum să-și rezolve deficiențele militare folosind metode specifice economiei de piață. Această abordare se extinde chiar și în sfera militară, unde soldații sunt tratați drept marfă, într-o versiune sumbră a cererii și ofertei.

Se pare că Rusia nu a realizat de la început că invazia Ucrainei se va transforma într-un conflict prelungit și sângeros. Odată ce s-a înțeles acest lucru, a devenit clar că armata nu era suficient de pregătită pentru un război de această amploare și avea nevoie de mult mai mult personal decât cel asigurat doar de serviciul militar obișnuit. Ca răspuns la această situație, guvernul a început să ofere o serie de stimulente menite să atragă „voluntari” în rândurile forțelor armate.

Primele încercări ale Kremlinului de a prezenta serviciul militar drept o datorie patriotică, însoțite de promisiuni de recompense financiare, au avut un succes limitat. În ciuda eforturilor propagandistice intense de a stârni fervoarea naționalistă, apelul unor sloganuri precum „patria este în pericol” nu a reușit să genereze un aflux semnificativ de voluntari. Unul dintre motivele principale este apatia de lungă durată insuflată chiar de propaganda de stat, care ani de zile a încurajat publicul să se detașeze de viața civică. Când statul a avut brusc nevoie de mobilizare în masă, simpla schimbare a discursului s-a dovedit ineficient.

Prețul serviciului: stimulente financiare și concurență regională

Astăzi cetățenii ruși sunt atrași în serviciul militar de promisiunea unor recompense atrăgătoare, cum ar fi:

  • sumă mare de bani, plătită într-o singură tranșă, pentru semnarea unui contract cu armata
  • salarii lunare mari pe durata serviciului militar
  • beneficii speciale pentru familiile soldaților, cum ar fi tratamentul preferențial pentru copiii care vor să studieze la universitate
  • beneficii suplimentare, cum ar fi amânări de plată a împrumuturilor, anularea datoriilor și reduceri la plata utilităților

Se pare că guvernele regionale au primit ținte de recrutare stabilite de către autoritățile centrale federale, creându-se astfel concurență între diferitele provincii ale Rusiei. Regiunile mai bogate, cum ar fi Moscova și Sankt Petersburg, sunt capabile să ofere stimulente financiare semnificativ mai mari pentru a atrage recruți, braconând adesea potențialii soldați din regiunile mai sărace, care nu beneficiază de aceleași resurse financiare.

Moscova și Sankt Petersburg, două dintre cele mai bogate regiuni ale Rusiei, nu sunt doar bogate, ci și găzduiesc populații cu venituri mult peste media națională - oameni care nu sunt atrași de posibilitatea de a se înrola în armată. Cu toate acestea, guvernele regionale au capacitatea financiară de a supralicita în fața provinciilor mai sărace, oferind potențialilor recruți condiții mai bune. Pentru a face acest lucru, ei se angajează în mod deschis în diverse practici de manipulare, cum ar fi înregistrarea temporară a recruților în regiunile mai bogate pentru a asigura plăți mai mari.

În ciuda acestor tactici, bonusurile în creștere rapidă oferite pentru semnarea contractelor militare chiar și în regiunile bogate precum Moscova indică faptul că eforturile de recrutare au stagnat. Situația a ajuns într-un punct în care suma totală pe care un soldat rus contractual o poate câștiga într-un an este aproximativ echivalentă cu ceea ce ar câștiga un bărbat dintr-o regiune săracă sau dezavantajată economic în 20-30 de ani. Acest calcul sumbru face ca multe familii să ajungă să se confrunte cu o etică morală mortală: ce ar trebui să facă bărbatul casei, să continue să lucreze pentru un salariu de mizerie, împovărat de datorii, sau să riște și să participe la război, unde ar putea muri, dar ar lăsa în același timp în urmă o sumă semnificativă de bani pentru familia sa?

Citește articolul integral pe veridica.ro

Alte opinii
De la agenda LGBT, la pierderea statalității - cele mai frecvente narațiuni false despre integrarea europeană a Republicii Moldova

De la agenda LGBT, la pierderea statalității - cele mai frecvente narațiuni false despre integrarea europeană a Republicii Moldova

UE condiționează aderarea Republicii Moldova de legalizarea căsătoriilor între persoanele de același sex; dacă va adera la UE, va deveni destinația migranților din Orient; își va pierde statalitatea; va fi anexată la România; va fi nevoită să adere la NATO - sunt doar câteva dintre narațiunile false și dezinformările promovate de propaganda rusă, dar și de politicieni de la Chișinău.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Războiul din Ucraina: provocările la adresa Uniunii Europene

Războiul din Ucraina: provocările la adresa Uniunii Europene

Războiul din Ucraina este cea mai mare amenințare la adresa securității de pe continentul european după cel de al doilea război mondial și, totodată, este o provocare de ordin geopolitic și existențial pentru Uniunea Europeană ca proiect comunitar.

SĂNĂTATE ÎN EXOD. Din stânga Nistrului, la Iași. „Nu poți opri exodul medicilor cu practici abuzive”

SĂNĂTATE ÎN EXOD. Din stânga Nistrului, la Iași. „Nu poți opri exodul medicilor cu practici abuzive”

Cristian Berzan s-a născut în satul Doroțcaia, raionul Dubăsari, din stânga Nistrului, localitate aflată sub jurisdicția Republicii Moldova, dar sfâșiată de conflicte interminabile cu regimul separatist de la Tiraspol. Smuls din vârtejul intereselor geopolitice care sfâșie teritorii, desparte familii și îngheață speranțe pentru un viitor fără arma protectoare a „fratelui mai mare”, Cristian și-a găsit vocația la Iași.

Timp citire: 4 min

Urmareste-ne si pe Google News

Mai multe
Rezoluția pro-Moldova din Parlamentul European și traseul de aderare al Republicii Moldova
Rezoluția pro-Moldova din Parlamentul European și traseul de aderare al Republicii Moldova

Parlamentul European a programat, în plenul de la Strasbourg, marți, 8 octombrie, și miercuri, 9 octombrie, dezbaterea și votul unei rezoluții pentru întărirea rezilienței Republicii Moldova împotriva imixtiunii rusești în alegerile prezidențiale și în referendumul privind integrarea în Uniunea Europeană. Rezoluțiile Parlamentului European sunt foarte multe și nu au cum produce efecte directe. Cea referitoare la Republica Moldova are, însă, cel puțin o valoare de diagnostic politic.

Cum arată programele electorale ale candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova?
Cum arată programele electorale ale candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova?

La alegerile prezidențiale din 20 octombrie a.c. vor participa 11 candidați, dintre care șase sunt reprezentanți ai unor partide politice, iar cinci s-au declarat independenți. Cum arată, însă, oferta electorală a acestor candidați? Cu ce programe au venit ei în fața alegătorilor? Iată o scurtă prezentare a programelor celor 11 candidați, în ordinea în care au fost înregistrați la Comisia Electorală Centrală.

Ion Tăbârță
04 oct. 2024
Veridica.ro: „Liniile roșii” ale Moscovei: între imaginația lui Putin și realitatea războiului
Veridica.ro: „Liniile roșii” ale Moscovei: între imaginația lui Putin și realitatea războiului

Încă de când Rusia a invadat Ucraina la scară largă, Vladimir Putin și oamenii săi – oficiali și propagandiști deopotrivă – au amenințat, unii voalat, alții direct, că Moscova și-ar putea folosi armele nucleare împotriva Occidentului, dacă acesta sprijină Kievul sau se trece de unele „linii roșii”, majoritatea depășite între timp.

Veridica.ro
02 oct. 2024
România construiește o cupolă de securitate fără precedent deasupra Republici Moldova
România construiește o cupolă de securitate fără precedent deasupra Republici Moldova

O știre importantă a trecut aproape neobservată în spațiul mediatic de la Chișinău. Este vorba despre ședinta Consiliul Suprem de Apărarea a Țării (CSAT) din 19 septembrie de la București în care Republica Moldova a avut un rol dominant în contextul unor discuții foarte importante despre securitatea regiunii.

Informațiile neverificate și capcanele ascunse în presă și pe social media
Informațiile neverificate și capcanele ascunse în presă și pe social media

Acum câteva săptămâni, zeci de site-uri de știri românești — multe dintre ele respectabile — au dat, cu variații, titlul: „Comoara folosită de o bătrână din Buzău ca opritor de ușă. Valorează peste un milion de euro”. Citesc și eu cu interes superba poveste și o împărtășesc pe Twitter, deși ca știre mi se pare scrisă un pic confuz.

Paula Erizanu
27 sept. 2024
Veridica.ro: Poșta redacției: Are România graniță cu Rusia? Vor mai putea românii să consume lactate și carne?
Veridica.ro: Poșta redacției: Are România graniță cu Rusia? Vor mai putea românii să consume lactate și carne?

Existența unei granițe de facto între România și Federația Rusă, sexul campioanei olimpice la box Imane Khelif și interzicerea produselor lactate și cărnii în România sunt temele poștei redacției Veridica.ro de astăzi.

Veridica.ro
26 sept. 2024