Toamna acestui an este una mai specială pentru vinificatorii diin Republica Moldova: a fost celebrată cea de-a 25-a ediție a Zilei Naționale a Vinului. Sărbătoarea - care împlinește, iată, un sfert de secol - s-a încheiat la Chișinău cu un număr record de producători, peste 116.000 de degustări și o performanță înscrisă în Guinness World Records.
Dincolo de bilanțul sărbătorii, industria vitivinicolă traversează una dintre cele mai importante perioade ale anului: recolta de struguri 2026. Prognozele oficiale indică o creștere a producției cu 10–15%, însă evaluările din teren sunt mai rezervate.
Ziua Vinului: performanțe record
Sub genericul „Vinul care ne unește”, ediția aniversară a inclus degustări, prezentări de vinuri, masterclass-uri, întâlniri cu producătorii și un program cultural. Potrivit organizatorilor, la eveniment au participat vizitatori din peste 70 de țări, însă ONVV nu a comunicat un număr total al persoanelor care au trecut prin Piața Marii Adunări Naționale.
În cele două zile au fost cumpărate aproximativ 14.000 de Carnete ale Degustătorului, cu 55% mai multe decât în 2025. Sistemul electronic de evidență a înregistrat 116.880 de degustări, comparativ cu 84.647 la ediția precedentă. Creșterea a fost de 38%, ceea ce arată o participare semnificativ mai mare la activitățile dedicate propriu-zis vinului.
Carnetul Degustătorului a costat 300 de lei și a inclus un pahar reutilizabil din tritan și zece degustări, valabile pe parcursul celor două zile. Participanții care completau cel puțin șapte recenzii despre vinurile încercate primeau încă două degustări.
Sistemul a funcționat printr-o platformă digitală, cu activarea codurilor QR și înregistrarea degustărilor în timp real. Dacă luăm ca reper o porție de degustare de 50 de mililitri, cantitatea distribuită ar reprezenta aproximativ 5.844 de litri de vin și distilate, echivalentul a aproape 7.800 de sticle de 0,75 litri.
Vinurile albe au fost cele mai degustate, cu aproape 45 de mii de porții, urmate de roșii (35 mii) și spumante (21 mii).
Raportate la anul precedent, cele mai mari creșteri procentuale au fost înregistrate însă de vinurile rosé, cu aproximativ 63%, și de spumante, cu 59%.
Unul dintre momentele centrale ale ediției aniversare a fost stabilirea unui record Guinness World Records pentru cea mai mare reprezentare umană a unei vițe-de-vie. Exact 493 de persoane s-au poziționat în Piața Marii Adunări Naționale pentru a reproduce, la scară mare, imaginea unei vițe-de-vie. Construcția umană a avut o lungime de aproximativ 39 de metri și a inclus rădăcina, trunchiul central, ramurile, șase frunze, șase struguri și cârcei.
Recordul a presupus o organizare tehnică minuțioasă. Imaginea a fost realizată după o schiță aprobată în prealabil de Guinness World Records. Fiecare participant a avut un loc stabilit, iar culorile vestimentației au fost alese astfel încât elementele viței-de-vie să poată fi identificate clar din aer.
Poziționarea participanților a fost coordonată de 46 de persoane, împărțite pe sectoare. Accesul în perimetrul tentativei s-a făcut controlat, iar fiecare participant a fost înregistrat individual, printr-o aplicație oficială care utiliza coduri QR pentru verificarea prezenței și prevenirea numărării duble.
Participanții au rămas în pozițiile prestabilite timp de aproximativ 15 minute, pentru verificarea condițiilor și documentarea tentativei.
FOTO: Cea mai mare reprezentare umană a unei vițe-de-vie înregistrată de Guinness World Records.
Validarea a presupus respectarea a peste 30 de criterii tehnice. Acestea au inclus numărul participanților, fidelitatea reproducerii schiței, dimensiunile imaginii, poziționarea persoanelor, culorile vestimentației, delimitarea perimetrului și documentarea foto-video.
Recordul a fost validat la fața locului de Pravin Patel, adjudecător oficial Guinness World Records. „A fost un record pe care l-am supervizat cu plăcere”, a declarat pentru Veridica reprezentantul Guinness World Records.
O altă noutate a ediției 2026 a fost extinderea programului Zilei Vinului în afara pieței centrale.
Prin inițiativa „Vinul care ne unește”, ONVV a implicat restaurante, wine baruri, hoteluri și instituții culturale din Chișinău și din alte localități.
Recolta 2026: prognoze optimiste, rezultate diferite în teren
La sfârșitul lunii august, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare estima că producția de struguri pentru vin din Republica Moldova va crește în 2026 cu aproximativ 10–15% față de anul precedent.
Potrivit datelor ministerului, productivitatea medie se situează între 8 și 9 tone de struguri la hectar, cu variații între 7 și 13 tone, în funcție de soi, regiune, tehnologia aplicată și condițiile din plantații.
Gheorghe Gaberi, președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Struguri, se așteaptă însă mai degrabă la o recoltă medie, cu diferențe importante între plantații. „Probabil, roada de anul acesta nu o va depăși pe cea de anul trecut”, afirmă Gaberi. Potrivit lui, situația diferă în funcție de regiuni și soiuri. De exemplu, în zona Iargara, raionul Leova, pentru soiul Chardonnay erau estimate recolte de până la 12 tone la hectar, considerate foarte bune pentru acest soi. În cazul Viorica, situația era neuniformă, cu plantații foarte productive și altele cu randamente mai reduse.
Răcirea vremii și ploile de la începutul lunii septembrie au determinat o întârziere a maturării de aproximativ două săptămâni față de anii precedenți, mai ales în centrul și sudul țării.
Vinificatorii: rezultate bune la albe și o recoltă mai selectivă la roșii
„Cantitativ și calitativ a fost un an foarte bun. Ne-am axat mai mult pe albe – așa cere piața – și suntem încântați de rezultat. La roșii avem o recoltă mai mică, dar axată pe vinuri premium”, a declarat pentru Veridica Arcadie Foșnea, fondatorul Cramei Mircești.
Crama Mircești, situată în centrul Republicii Moldova, este cunoscută pentru producerea vinurilor din soiuri internaționale și autohtone, în condiții pedoclimatice diferite de cele ale regiunilor viticole din sud.
„La Crama Mircești, de exemplu, am avut o provocare cu Riesling: a acumulat foarte rapid zaharuri, de aceea am decis să mergem pe două stiluri – cules mai devreme pentru vin alb sec, iar o parte din roadă am lăsat-o intenționat pentru alt stil – Riesling dulce, după exemplul Ice Wine-urilor germane”, explică Arcadie Foșnea.
Și Casa Vinicolă Luca, din Cricova, a acordat o atenție sporită soiurilor albe. „Am pus un accent mai mare pe vinurile albe: am experimentat, în special, cu Viorica și Floricica, și ne așteptăm la vinuri interesante. Am încheiat campania de recoltare și muncim acum în crame, fermentațiile sunt în toi”, declară Ion Luca, proprietarul vinăriei.
„Recolta, în general, arată bine, dar au fost presiuni. De exemplu, sub presiunea ploilor, am mutat într-o singură zi 500 de culegători dintr-o zonă viticolă spre alta, deoarece era riscul să scăpăm mucegaiul”, a spus pentru Veridica Victor Bostan, CEO Purcari.
Suprafețele continuă să scadă
O altă problemă a sezonului 2026 este rentabilitatea plantațiilor viticole. Ministerul Agriculturii a estimat un interval orientativ de 6,8–8,2 lei pentru un kilogram de struguri destinați producerii vinului, în timp ce cheltuielile de întreținere a unui hectar de vie variază între 52.000 și 80.000 de lei.
La prețurile actuale, veniturile abia dacă acoperă cheltuielile la hectar, o tendință economică ce provoacă tot mai multe defrișări.
Potrivit Ministerului Agriculturii, în perioada 2021–2025, suprafața totală a plantațiilor viticole din Republica Moldova s-a redus de la 117.500 la 107.200 de hectare. În patru ani, au dispărut din peisaj aproximativ 10 mii de hectare.
Potrivit experților, o creștere a randamentului mediu la hectar poate compensa parțial reducerea suprafețelor, dar evoluția pe termen lung a sectorului depinde și de replantări, investiții în materialul săditor, tehnologii și adaptarea la condițiile climatice.
