Guvernarea modifică legislația, pregătind un nou „furt al miliardului”, potrivit presei pro-ruse din Republica Moldova.
Dezinformare: Guvernarea modifică legislația, pregătind un nou „furt al miliardului”
ȘTIRE: Consiliul Concurenței a prezentat pentru consultări publice o serie de reglementări privind ajutorul de stat destinat entităților din sectorul financiar, care urmează să fie aprobate de Guvern. Povestea furtului de miliarde de dolari se repetă la o scară mult mai mare: PAS, sub pretextul adaptării legislației naționale la standardele europene, vrea să ofere capitalului străin garanții fără precedent în detrimentul bugetului, scrie publicația de limbă rusă „Moldavskie Vedomosti”
(„Știrile Moldovei - n.a.). Și „furtul miliardului” a început cu modificări legislative, potrivit sursei citate.
„Moldavskie Vedomosti” amintește despre garanțiile de stat în sumă de aproximativ 14 miliarde de lei oferite în 2024 celor trei bănci care au avut de suferit de pe urma devalizării - Unibank, Banca Socială și Banca de Economii, - bani care ulterior au fost transformați în datorie publică. „Și acum, PAS vrea din nou să ofere o gură de aer băncilor în caz de criză financiară, care este chiar după colț, având în vedere starea actuală a economiei. Proiectul prevede o recapitalizare a băncilor și o listă de categorii de active financiare care vor fi asigurate de stat. În prezent, statul este privat prin lege de acest drept. Chiar și băncile aflate în faliment vor beneficia de acest sprijin, potrivit prevederilor documentului. Autorul proiectului, Consiliul Concurenței, propune, din nou, ca fondurile să fie oferite din rezervele BNM. Paradoxul este că nu se urmărește asigurarea unei concurențe rale: statul, de exemplu, nu are nicio intenție să ajute întreprindea „Căile Ferate a Moldovei”. Mai mult, inițiativa stabilește anularea reglementărilor privind ajutorul de stat pentru a elimina perurbările economice grave. Guvernul nu va ajuta sectorul real, ci doar băncile”, potrivit sursei citate.
Autorul articolului menționează că toate băncile din Republica Moldova au capital străin și că profitul acestora în 2025, conform raportului Băncii Naționale a Moldovei, a crescut cu 23% față de 2024, ajungând la 5 miliarde de lei. Investitorii străini controlează peste 80% din sectorul bancar din Republica Moldova, iar acționarii retrag dividendele din țară.
Sursa mai susține că publicul a observat că se desfășoară pregătirile pentru cea mai mare „delapidare” a deceniului și aduce drept argument comentarii de pe rețelele de socializare.
Potrivit publicației, băncile moldovenești de stat au fost vândute de guvernare la fel cum au fost vândute rețelele de transportare a energiei electrice și gazelor, portul Giurgiulești, industria zahărului și așa cum plănuiesc să vândă calea ferată și toate celelalte întreprinderi strategice și semnificative din punct de vedere economic.
Realitate: Legislația este adaptată la normele UE, astfel încât entitățile financiare să beneficieze de ajutor de stat în caz de criză majoră
NARAȚIUNI FALSE: 1. Guvernarea modifică legislația pentru a pregăti „un nou furt al miliardului”; 2. Băncile vor primi bani din rezervele Băncii Naționale a Moldovei (BNM), fiind afectat bugetul de stat și promovată concurența neloială.
OBIECTIVUL URMĂRIT: Discreditarea actualei guvernări proeuropene și provocarea panicii în societate pentru a reduce încerederea populației în instituțiile financiare, a perturba mediul de afaceri și investițional.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Situația din 2014 – 2015 când Guvernul a oferit creditelor garantate de stat în sumă de aproximativ 14 miliarde de lei celor trei bănci din care a fost furat, cel puțin, un miliard de dolari - Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, - nu are nimic comun cu proiectul la care face referire „Moldavskie Vedomosti”. Proiectul Consiliului Concurenței prevede că instituțiile financiare, inclusiv băncile, vor putea benefica de ajutor de stat prin diferite mecanisme în cazul unei crize economice sau financiare majore. De fapt, băncile puteau beneficia și până acum de ajutor de stat pentru a remedia dficultățile cu care se confruntă. „Respectiv, prin elaborarea proiectului noului Regulament se realizează armonizarea cadrului normativ național cu cadrul juridic UE, care la rândul său va încuraja furnizorii ajutoarelor de stat să acorde „ajutoare bune” care să stimuleze creșterea economică, crearea de locuri de muncă și obiective de interes comun, precum și asigurarea stabilității financiare, în special în ceea ce privește furnizarea corespunzatoare de credite pentru economia reală”, se menționează în nota de fundamentare a proiectului.
În document nu există nicio referire la alocarea banilor din rezervele BNM. Mai exact, sunt propuse reguli clare prin care autoritatea bancară centrală va oferi lichidități unor bănci care au probleme financiare, dar care nu au deficit de capital și care vor prezenta un plan clar de rezolvare a acestora. Ajutorul de stat poate fi oferit și în caz de lichidare sau vânzare a băncii aflate în dificultate, însă valoarea acestui ajutor este limitată la minimul necesar și este condiționată de obținerea celui mai bun preț. De fapt, BNM poate aloca și acum lichidități băncilor aflate în impas financiar, iar autoritățile își propun ca regulile să fie mai avantajoase pentru buget și economie.
Este falsă și afirmația potrivit căreia sunt create condiții favorabile băncilor în detrimentul întreprinderilor private. De exemplu, companiile din industrie sau cele din zonele economice libere pot primi și ele ajutor de stat.
Consiliul Concurenței își propune, de asemenea, ca noile reguli să nu afecteze concurența loială. „Ajutoarele de stat destinate să remedieze o perturbare gravă a economiei pot fi considerate compatibile cu mediul concurențial normal doar dacă perturbările grave ale economiei afectează întreaga economie națională, nu doar economia dintr-o regiune sau o parte a teritoriului. (..) Astfel, noul Regulament va asigura promovarea eficacității sporite a cheltuielilor publice printr-o contribuție îmbunătățită a ajutoarelor de stat la realizarea obiectivelor de interes comun și analizarea cu mai mare rigurozitate a efectului stimulativ, limitarea ajutorului la minimul necesar și evitarea eventualelor efecte negative ale ajutoarelor asupra concurenței”, se mai arată în proiect.
CONTEXT: Trei bănci, inclusiv una care aparținea statului, Banca de Economii, au fost devalizate, în 2014, și au falimentat ulterior. Suma care a fost furată este estimată la, cel puțin, un miliard de dolari. Această frauda este cunoscută în Republica Moldova ca „furtul miliardului. Ulterior, Guvernul a decis să ofere bani celor trei bănci Unibank, Banca de Economii și Banca Socială. Scopul oficial al alocării creditelor garantate de stat acestor bănci a fost de a evita o eventuală criză financiară majoră și a asigura stabilitatea sistemului bancar. Mai multe dosare penale în care sunt investigate modalitățile prin care au fost fraudate băncile sunt pe rol și acum, fiind vizați mai mulți actori politici și administratori ai băncilor. În acest caz, oligarhul fugar Ilan Șor a fost condamnat la 15 ani de închisoare în absență, iar un alt oligarh, Vladimir Plahotniuc, considerat artizanul „furtului miliardului”, este cercetat în prezent, aflțndu-se în arest preventiv.
Verifică sursele:
