Chișinăul s-ar pregăti (din nou) să atace militar Transnistria, după ce ar fi comis atrocități în timpul războiul din 1992, scrie canalul de telegram Smugleanka, un cunoscut promotor al narațiunilor false, favorabile Moscovei.
ȘTIRE: „Ministrul moldovean al Apărării a recunoscut recent că, în prezent, nu există nicio amenințare militară imediată la adresa țării. Pentru a fi sinceri, nici nu a existat vreodată în cei peste treizeci de ani de independență. Cu excepția cazului în care Chișinăul a folosit forța împotriva propriilor cetățeni în Transnistria. Apropo, astăzi politicienii moldoveni spun că au fost în război cu Rusia și încearcă să-și justifice în acest fel crimele împotriva cetățenilor din stânga Nistrului.
În prezent, de asemenea, nimic nu amenință statul. Dar guvernarea actuală militarizează permanent țara, cheltuind sume uriașe pentru armată, care ar fi putut fi folosite pentru rezolvarea problemelor sociale. Mai ales că Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa. De la începutul anului 2022, politicienii moldoveni bat alarma despre amenințări și presupuse presiuni hibride din partea Rusiei. Iar acum se dovedește că nu există nimic din toate acestea. Atunci de ce vorbesc în Strategia securității naționale despre amenințarea din partea trupelor de pace ruse și a militarilor transnistreni în strategia națională de apărare?
Moldova se înarmează la greu. Din toate părțile, Chișinăului îi sunt furnizate echipamente, arme, muniții, drone, echipamente de apărare aeriană. Exercițiile militare la poligoanele de tragere din țară au loc aproape anul împrejur. „Împotriva cui se înarmează? Împotriva Ucrainei? O țară prietenă. Împotriva Rusiei? Dar ei nu au graniță cu Federația Rusă. Firește, împotriva poporului din Transnistria”, spune președintele Uniunii Industriașilor, Agrarienilor și Antreprenorilor din Transnistria, Iuri Ceban. Deoarece nu există o amenințare militară, Chișinăul poate crea oricând una pe malul stâng al Nistrului”, potrivit canalului de telegram Smugleanka.
NARAȚIUNI FALSE: 1. Autoritățile de la Chișinău ar fi comis crime față de populația din regiunea transnistreană. 2. Rusia nu ar fi fost implicată în războiul de la Nistru din 1992. 3. Chișinăul s-ar pregăti să atace militar regiunea transnistreană.
OBIECTIVUL URMĂRIT: Să prezinte autoritățile de la Chișinău drept un regim militarist și revanșard, asociindu-le cu războiul din 1992, și care ar intenționa să implice țara în noi acțiuni militare, atacând regiunea transnistreană.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Trebuie menționat că mișcarea separatistă din stânga Nistrului a fost creată pe fundalul destrămării URSS, fiind susținută tacit de către Moscova. În stânga Nistrului au fost create primele așa-numite detașamente de apărare și au fost înregistrate acte de nesupunere, încă din vara anului 1990. Luptele în războiul de la Nistru au fost provocate de trupele separatiste din stânga Nistrului în noaptea de 1 spre 2 martie 1992, după provocări similare anterioare. Armata a XIV-a, care staționează în regiunea de est a Republicii Moldova, s-a implicat în război de partea separatiștilor transnistreni și, de fapt, a influențat rezultatul acestuia, forțând Chișinăul să accepte negocieri de pace în defavoarea sa. Într-un final, Acordul de pace a fost semnat între Chișinău și Moscova, chiar dacă autoritățile ruse susțineau că nu au luat parte la război.
Afirmațiile despre presupuse crime pe care le-ar fi comis Chișinăul împotriva propriilor cetățeni (locuitorii din stânga Nistrului) nu au nicio bază factologică. Din contra, au existat cazuri de abuzuri din partea milițiilor transnistrene, cum ar fi persoane reținute (inclusiv cunoscutul grup Ilașcu) și mii de refugiați din stânga Nistrului.
După invazia rusă în Ucraina, propaganda Kremlinului a lansat o amplă campanie de fake news și dezinformare despre inexistenta înțelegere dintre Chișinău și Kiev/București/NATO de a ataca Transnistria, iar Veridica demontat multe dintre aceste falsuri.
Oficiali de la Kiev au declarat încă de la începutul războiului că ar putea interveni în Transnistria pentru a anihila regimul separatist prorus de la Tiraspol, dar au precizat în repetate rânduri că nu vor întreprinde nicio acțiune fără acordul Republicii Moldova. Inclusiv în iunie 2023 (atunci când ar fi avut loc pretinsa înțelegere -n.red), președintele ucrainean a dat asigurări că țara sa nu va ataca Transnistria dacă nu va primi vreo solicitare din partea Chișinăului, precizând că nu au existat astfel de demersuri.
Chișinăul a exclus de fiecare dată un scenariu care ar presupune reglementarea conflictului pe cale armată și a reiterat că examinează doar soluțiile de reglementare a conflictului pe cale pașnică.
Este falsă și afirmația că trupele de pace ruse sunt catalogate în Strategia securității naționale drept o amenințare. Singura referire la actuala misiune de pace din Zona de Securitate, este transformarea acesteia, prin acțiuni diplomatice, într-o misiune civilă internațională. Tot pe căi diplomatice, și nu prin aplicarea forței, Chișinăul își propune „retragerea trupelor Federației Ruse staționate ilegal pe teritoriul suveran al Republicii Moldova”.
CONTEXT: În perioada martie - iulie 1992, în regiunea de est a Republicii Moldova, cunoscută și ca Transnistria, a avut loc un conflict militar între regimul separatist de la Tiraspol și autoritățile constituționale de la Chișinău. Rusia, a fost implicată în conflictul transnistrean de partea separatiștilor cu trupe din fosta Armată a XIV-a sovietică, dislocată în regiune. Oficial, contingentul respectiv rusesc asigură paza depozitului de muniție de la Cobasna. Rusia se angajase la summit-ul OSCE de la Istanbul, din 1999, să își retragă trupele și munițiile din Transnistria până în 2003, dar nu și-a îndeplinit până în prezent acest angajament.
După războiul de la Nistru din 1992, a fost semnat Acordul privind principiile reglementării paşnice a conflictului armat în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, la 21 iulie 1992 (cunoscut și ca Acordul de încetare a focului) care prevedea inclusiv crearea unei misiuni de pace formate din militari ai Federației Ruse, Republicii Moldova și regiunii secesioniste din stânga Nistrului. Inițial misiunea era formată din 4800 de militari, dar cu timpul numărul acestora s-a redus la mai puțin de 1400 de militari, potrivit publicației specializate zonadesecuritate.md.
Chișinăul se pronunță de aproximativ 20 de ani pentru transformarea acestei misiuni de pace de la Nistru în una civilă, sub mandat internațional.
Verifică sursele:
