Nistrul, criza apei și bombardamentele rusești

Salvatori Nistru
© facebook/Ministerul Mediului   |   Salvatori instalează baraje pe Nistru pentru a capta produsele petroliere care s-au scurs în râu în urma bombardamentelor rusești asupra hidrocentralei de la Novodnistrovsk din Ucraina.

Un atac al Rusiei din 7 martie 2026, asupra hidrocentralei de la Novodnistrovsk din Ucraina a dus la poluarea apelor râului Nistru cu produse petroliere şi posibil cu alte substane toxice.

Substanţe poluante necunoscute

Director executiv al Asociației ecologiste Eco-TIRAS, Ilia Trombiţki, a admis că apele Nistrului ar fi putut fi contaminate nu doar cu produse petroliere, cum s-a vehiculat în spațiul public, ci şi cu substanţe chimice foarte periculoase, cum ar fi heptilul, un combustibil de rachete extrem de toxic. Or, se știe că Rusia a lovit hidrocentrala de la Novodnistrovsk inclusiv cu rachete.

Potrivit şefului administraţiei militare a regiunii Cernăuţi, Ruslan Osipenko, hidrocentrala de la Novodnistrovsk a fost atacată în noaptea de 7 martie cu 11 drone şi patru rachete Kalibr.

De fapt, nu este primul bombardament al acestei hidrocentrale de către Rusia, pentru a o scoate din funcţiune.

Faptul poluării a fost depistat pe 10 martie a.c., după care autorităţile Republicii Moldova au început să caute cu soluţii pentru a capta substanţele poluante.

Totodată, Guvernul a instituit stare de alertă de mediu în bazinul râului Nistru pentru o perioadă de 15 zile, începând cu data de 16 martie a.c., în contextul poluării cu produse petroliere care continuă să se deplaseze pe cursul apei, fiind observate deja în apripiere de lacul de acumulare Dubăsari.

Efecte: sute de mii de locuitori fără apă

Unul dintre efectele acestei poluări a fost suspendarea alimentării cu apă din  Nistru a numeroase localităţi. Pe 16 martie a.c., rămânea suspendată aprovionarea cu apă pentru cel puțin încă 12 ore în localitatea Naslavcea din Ocniţa, dar şi în localităţi din raioanele Soroca, Florești, Sîngerei și în municipiul Bălți, fiind afectaţi circa 200.000 de locuitori ai Republicii Moldova.

Şi, deşi ministrul Mediului, Gheorghe Hajder a declarat că sursa de poluare ar fi fost anihilată, potrivit informațiilor transmise de Ucraina, incertitudinea se menţine încă.

„Partea ucraineană ne-a asigurat că această sursă de poluare este închisă, dar noi suntem obligați să monitorizăm că acest lucru nu se mai întâmplă și că Nistrul este într-o stare curată și analizele arată bine”, a spus Gheorghe Hajder.

Măsurile adoptate şi stoparea scurgerii ar însemna că ar putea fi evitat scenariul cel mai grav, în care şi muncipiul Chişinău ar putea rămâne fără apa din Nistru.

Ne-a sărit în ajutor România cu tehnică, specialişti şi expertiză. La fel, şi Uniunea Europeană a anunţat că este pregătită să ofere sprijin Republicii Moldova prin intermediul Mecanismului UE de protecție civilă, în contextul poluării râului Nistru.

Asociația Promo-LEX a anunţat că a depus la Procuratura Generală un denunț penal privind faptele care au condus la contaminarea masivă a fluviului Nistru cu substanțe poluante de origine petrolieră, ca urmare a atacului militar al Federației Ruse asupra Complexului Hidroenergetic Nistrean (Novodnistrovsk, Ucraina) din 7 martie 2026.

Prin denunț, Promo-LEX solicită începerea urmăririi penale cu privire la fapte susceptibile de a întruni elementele constitutive ale infracțiunilor de poluare a apei (art. 229 Cod penal) și ecocid (art. 136 Cod penal).

Unde sunt scenariile de criză?

Dincolo de toate acestea, mulţi observatori şi-au pus întrebarea: de ce autorităţile au fost luate oarecum pe nepregătite într-o astfel de situaţie? Războiul din Ucraina durează de mai bine de patru ani, iar tentative ale Rusiei de a scoate din funcţiune hidrocentrala de la Novodnistrovsk au existat și până acum.

Am căutat prin mai multe documente de poltici de mediu adoptate de către autorități în ultimii patru ani, dar nu am găsit nicăieri să se fi luat în calcul un scenariu în care atacurile militare ar fi putut distruge infrastructura hidrocentralei de la Novodnistrovsk şi duce poluarea apelor Nistrului sau provoca o inundaţie gravă.

De exemplu, în Raportul privind Evaluarea Strategică de Mediu, document elaborat pentru Republica Moldova de experţi europeni în 2024, războiul din Ucraina este pomenit doar de două ori şi atunci în contextul riscurilor pentru securitatea energetică.

În Strategia de mediu pentru anii 2024-2030, adoptată de Guvernul Recean în iunie 2024, războiul din Ucraina este pomenit doar o singură dată şi, iarăşi, doar în contextul riscurilor pentru securitatea energetică.

Planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic Nistru, ciclul II (2025-2030), adoptat de Guvernul Recean în primăvara anului 2025 nu pomeneşte deloc de războiul din Ucraina şi riscurile de contaminare a apelor râului Nistru.

E adevărat, autoritățile își propun îmbunătățirea calității resurselor de apă și a ecosistemelor din districtul bazinului hidrografic Nistru. Documentul conține circa 60 de măsuri, inclusiv unele care pot contribui la reducerea și prevenirea poluării apelor.

Doar că valoarea totală estimată a bugetului necesar pentru aplicarea măsurilor propuse era de doar 3,5 milioane de lei, dintre care 2,2 milioane de lei, adică 63% din resurse oferite de partenerii de dezvoltare.

Importanţa râului Nistru

Pentru a înţelege impactul dezastruos ce îl poate avea asupra populaţiei şi economiei Republicii Moldova o poluare masivă şi de lungă durată a râului Nistru, aducem câteva date şi cifre din Strategia de mediu pentru anii 2024-2030.

Se ştie că Republica Moldova depinde foarte mult de resursele de apă de suprafață (rîuri, lacuri), dar puţini conştientizează impactul unei crize a apei.

Pentru a acoperi necesitatea de apă la nivel național, anual se captează aproximativ 850 milioane metri cubi de apă. Circa 85% din acest volum este extras din apele de suprafață, în special din cele două bazine hidrografice majore Nistru (83%) și Prut (1,8%) și doar 15% sunt extrase din apele subterane.

Altfel spus 83% din consumul de apă al Republicii Moldova este asigurat de  Nistru şi afluenţii săi. O eventuală sistare a livrărilor de apă din Nistru în municipiul Chişinău şi în toată ţara, aşa cum s-a întâmplat în municipiul Bălţi, ar putea provoca o catastrofă socială şi economică.

Sondele existente ar fi suficiente pentru a asigura cu apă doar populaţia şi unele întreprinderi de importanţă socială.

Potrivit Strategiei de mediu, din volumul total de apă extrasă anual, cea mai mare cantitate este captată de către întreprinderile din domeniul producerii și furnizării de energie electrică și termică (mai bine de 65%), după care urmează întreprinderile ce prestează servicii de aprovizionare cu apă (cu circa 20%), urmată de agricultură care foloseşte 10% din apă pentru irigarea terenurilor.

Resursele de apă nu sunt folosite raţional

Documentul arată şi cât de iraţional folosim apa. Astfel din cele 850 milioane metri cubi de apă, mai puţin de 2% (14 milioane metri cubi), este reutilizată (reciclată) şi acest lucru preponderent în sectorul energetic (93%), care este, practic, unicul sector care utilizează repetat apa, în special pentru răcire, în procesele sale tehnologice.

În plus 7-8% din apa captată se pierde pe drum până a ajunge la consumatori, din cauza infrastructurii învechite, fiind vorba de o cantitate cuprinsă între 57 și 71 milioane metri cubi de apă.

Totuși, în lipsa unui sistem adecvat de monitorizare, evidență și control din partea autorităților responsabile (în special pentru autocaptare) a utilizării resurselor de apă, dar și din cauza exploatării neautorizate a sondelor, fântânelor și neraportării datelor sau raportării unor date eronate privind cantitățile de apă captată, aceste date ar putea avea un nivel de eroare foarte ridicat, admit specialiştii de la Ministerul Mediului.

În concluzie, Chișinăul ar trebui să-și revadă de urgență politicile de mediu pentru a putea face față unor posibile crize a apei, în special atât timp cât Moscova continue să bombardeze Ucraina, iar dronele rusești să violeze spațiul aerian al Republicii Moldova.

Timp citire: 5 min