R. Moldova și Ucraina ajuns la un compromis privind deversările din lacul de la Novodnistrovsk.
Debitul Nistrului, la minime istorice. Autoritățile pregătesc măsuri de urgență.
Comisia Nistreană a decis reducerea debitului de apă deversat din lacul Novodnestrovsk, de la 85 m³/s la 75 m³/s.
Codurile galben și portocaliu se mențin pe mai multe sectoare ale Nistrului și Prutului, iar râurile mici rămân sub cod roșu, cu debite de 10% sau mai puțin din valorile medii lunare multianuale
Săptămâna trecută, Guvernul a instituit stare de alertă în domeniile energetic și hidrologic pentru 30 de zile.
Oficialii ruși amenință cu dezghețarea conflictului transistrean în cazul în care se va insista pe retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană, iar Tiraspolul speră ca SUA să se implice pentru a împinge Chișinăul spre negocieri cu Tiraspolul în formatul pe care și-l dorește acesta, scrie presa din regiunea transnistreană. Alte subiecte care au fost cap de afiș, în ultimele două săptămâni, se referă la starea Nistrului, situația de la Centrala de la Cuciurgan și marcarea unor evenimente prin care Tiraspolul continuă să dezinformeze în subiecte ce țin de istorie.
În R. Moldova a fost instituită stare de alertă hidrologică pentru 30 de zile din cauza secetei și a reducerii rezervelor de apă din bazinul răului Nistrului, principala sursă de alimentare cu apă.
Comisia moldo-ucraineană Nistreană a decis reducerea, pentru următoarele două săptămâni, a volumului de apă deversat din lacul de acumulare Novodnistrovsk, de la 100 la 85 de metri cubi pe secundă, în contextul scăderii accelerate a rezervelor de apă cauzate de secetă.
Tiraspolul a emis cod galben și portocaliu pe Nistru, din cauza scăderii nivelului apei. Râul Nistru este principala sursă de alimentare cu apă a R. Moldova, inclusiv a regiunii transnistrene.
Măsura are un caracter preventiv și oferă autorităților instrumentele necesare pentru a interveni rapid dacă situația se agravează, explică premierul.
Problema debitului râului Nistru a redevenit subiect de dispută politică pe fondul secetei care afectează regiunea și al scăderii nivelului apei din fluviu. În timp ce mai mulți politicieni din opoziția pro-rusă acuză Ucraina că ar fi responsabilă pentru situație, autoritățile și experții în domeniu din Republica Moldova susțin că fenomenul este determinat în principal de schimbările climatice, lipsa precipitațiilor și modul de exploatare a Complexului Hidroenergetic Nistrean. Ce spun datele și cât adevăr există în acuzațiile lansate în spațiul public, vom explica în sinteza Veridica din această săptămână.
Gheorghe Hajder cere Primăriei Chișinău să prezinte planul de rezervă pentru alimentarea cu apă.
Chișinăul și Kievul vor să atragă Republica Moldova în războiul din Ucraina prin escaladarea tensiunilor din regiunea transnistreană, potrivit propagandei ruse.
Prejudiciile estimate sunt de peste 455 de milioane de lei, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.
Republica Moldova a recepționat un nou lot de echipamente performante, oferit de Marea Britanie, destinat consolidării capacităților de intervenție, în contextul crizei de pe Nistru.
Autoritățile au primit echipamente din mai multe țări europene pentru intervenții în caz de poluare pe apă.
Agresivitatea Rusiei față de Republica Moldova a crescut vizibil în ultima perioadă, iar aceste semnale nu mai pot fi tratate ca episoade izolate. Ele fac parte dintr-un tipar coerent, care combină presiunea militară indirectă, vulnerabilitățile energetice și destabilizarea politică internă. Într-un context internațional tot mai volatil, securitatea deja fragilă a Republicii Moldova este testată simultan pe mai multe paliere.
Autoritățile mențin, însă, un nivel ridicat de alertă pentru a preveni riscuri suplimentare asupra ecosistemului râului.
Acțiunile de intervenție continuă pentru a exclude toate riscurile.
Chișinăul a acuzat Moscova de poluarea râului Nistru pentru a adera la „Coaliția Voluntarilor”, însă participarea la această alianță ar atrage Republica Moldova într-un război cu Rusia, afirmă propaganda rusă.
La câteva zile după reluarea alimentării cu apă pentru sutele de mii de locuitori din nordul țării, afectați de poluarea Nistrului, Republica Moldova se confruntă cu o nouă criză. Un atac masiv cu drone asupra infrastructurii energetice din sudul Ucrainei a dus la scoaterea din funcțiune a liniei de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești, principala rută de import a energiei electrice în Republica Moldova. În consecință, autoritățile anunță un deficit semnificativ de energie în orele de vârf, iar pentru vineri sunt posibile deconectări programate. Crizele din domeniul apei și energiei se suprapun peste un context politic sensibil, marcat de retragerea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente.
Nistrul este principala sursă de alimentare cu apă pentru R. Moldova.
De asemenea, în această zonă, prima linie de colectare a apei, au fost împrăștiate aproximativ 500 kg de material absorbant.
Peste două tone de material absorbant au fost livrate R. Moldova pe 21 martie.
Este al patrulea lot trimis de România pentru gestionarea crizei de mediu.
Deputații socialiști și comuniști au votat împotrivă, iar membrii fracțiunii „Alternativa” s-au abținut de la vot.
Premierul Alexandru Munteanu a vizitat Bălți, Soroca și Dondușeni pentru a evalua măsurile de asigurare a apei după poluarea fluviului Nistru.
Criza provocată de poluarea apei din Nistru a fost și un teren de acțiune pentru propaganda Kremlinului. Ca și în alte situații similare, aceasta a acționat pe mai multe direcții: a răspândit falsuri menite să inducă panică, a lansat versiuni alternative pentru a muta vina pe alții și a ascuns deliberat cauza reală pentru publicul din Rusia. Dincolo de dezinformare, cazul scoate în evidență o problemă mai profundă: cât de pregătită este Republica Moldova să facă față unor astfel de crize, sau unor scenarii și mai grave, într-un context regional dominat de război și atacuri hibride.
Săptămâna curentă a fost marcată de două probleme definitorii pentru Republica Moldova – Nistrul și conflictul transnistrean. În ultimii ani, Chișinăul a închis ochii la lucrările abuzive ale Ucrainei pe Nistru pentru a obține sprijinul Kievului în soluționarea conflictului transnistrean. Kremlinul a urmărit să alimenteze meșteșugit tensiunile moldo-ucrainene, consolidând regimul separatist din stânga Nistrului. În urma poluării Nistrului, Rusia și agenții pro-Kremlin din Republica Moldova au încercat din nou joace aceeași carte a problemelor sensibile dintre Chișinău și Kiev. Retorica rusească a mutat accentul de pe vina armatei ruse pentru atacul care a provocat poluarea Nistrului pe pretinsa incompetență a autorităților moldovenești în gestionarea crizei, asistate de altminteri de România și UE.
Analizele recente au confirmat că apa este sigură pentru consum spune premierul Alexandru Munteanu.
Modulul român de gestionare a apelor rămâne mobilizat în zonele afectate, unde specialiștii lucrează la instalarea și monitorizarea structurilor de izolare a poluării.
De asemenea, un nou sistem de filtrare cu cărbune activ granulat va fi instalat la stația de tratare a apei de la Cosăuți.