În ultimii 3-4 ani, statul nu a reușit să scoată la privatizare nicio întreprindere, chiar dacă în numeroase programe şi strategii, autorităţile și-au asumat acest lucru.
O astfel de situație nu ar trebui să ne suprindă, în condiţiile în care privatizarea nu a fost şi nu este privită cu ochi buni de electorat, iar rezultatele unor procese din trecut au fost (şi sunt încă) contestate şi însoţite de dosare penale. În plus, actuala putere ş-a angajat să reformeze domeniul şi să transparentizeze procesele de privatizare.
De ce a scăzut numărul companiilor deținute de stat?
Şi totuşi numărul întreprinderilor controlate de stat este în scădere. De exemplu, la 1 ianuarie 2021, erau înregistrate oficial 184 întreprinderi de stat și 80 societăți pe acțiuni în care statul deținea cote, dintre care în 65 cota statului depășea 30%.
Peste patru ani, la începutul anului 2025, portofoliul public includea 161 întreprinderi de stat și 66 societăți comerciale cu participarea statului, dintre care 54 cu o cotă de peste 30%, arată un studiu al Expert-Grup. Adică au dispărut din registre 23 de întreprinderi de stat şi 14 societăţi pe acţiuni în care statul deţinea cote importante.
Reducerea numărului acestora se datorează mai mult unor procese de reorganizare sau lichidare a unor întreprinderi. Datele publice arată că, în anii 2018-2024, 38 întreprinderi de stat au finalizat procesul de reorganizare (fie prin transformare în instituţii publice/ societăți pe acţiuni, fie prin fuziune cu instituțiile publice noi create).
De exemplu, în anii 2024-2025 nouă societăţi pe acţiuni cu capital de stat din domeniul drumurilor, prin hotărâri de Guvern de reorganizare, au fuzionat în societatea Administraţia Naţională a Drumurilor.
Datele Agenţiei Proprietăţii Publice (APP) arată că, anul trecut, din numărul total de întreprinderi ale statului, doar 72 erau active, în timp ce 42 nu activau; alte 42 erau în procedură de insolvabilitate, iar 14 – în proces de lichidare.
Rolul statului în economie
Chiar dacă numărul companiilor statului este în scădere, rolul proprietății de stat în economie a crescut în ultimii ani, iar această evoluție reflectă mai mult intervenția statului în context de criză, decât contribuţia acestor întreprinderi la economia națională, constată Expert-Grup în Raportul de monitorizare independentă privind implementarea Strategiei de administrare a proprietății de stat.
Raportul arată că ponderea proprietății de stat în PIB a crescut de la 9,3% în anul 2019 la 15,4% în 2024, în principal pe fondul majorării cheltuielilor publice și al rolului companiilor din energie.
Cu toate acestea, contribuția directă a companiilor de stat la valoarea adăugată rămâne limitată – estimată la doar 2,5-3% din PIB – în timp ce sectorul privat local generează 62,7% din valoarea adăugată, iar capitalul străin și mixt – 18,7%, spun autorii studiului.
Potrivit raportului, importanța economică a companiilor de stat rămâne relevantă, dar ponderea lor relativă este în scădere.
În anul 2024, acestea dețineau: 79,5 miliarde de lei în active, 38,9 miliarde de lei capital propriu, 54,1 miliarde de lei cifră de afaceri și aproximativ 29.300 de angajați. Raportat la economia națională, companiile de stat reprezentau: 11,6% din active, 13,2% din capital propriu și 8,1% din cifra de afaceri, ceea ce confirmă extinderea mult mai rapidă a sectorului privat.
Raționalizarea portofoliului de întreprinderi ale statului
În acelaşi timp, economiştii de la Expert-Grup susţin că statul ar trebui să acorde mai multă atenție procesului de „raționalizare a proprietății publice”. Acest lucru ar presupune să reorganizeze întreprinderile, inclusiv şi pentru a le scoate ulterior pe unele dintre ele la privatizare.
O altă recomandare este ca statul să-și administreze mai eficient companiile și să ridice guvernanța corporativă la nivelul celor mai bune practici internaționale.
„Persistența unui număr ridicat de entități inactive sau în dificultate reprezintă una dintre principalele probleme structurale ale sectorului”, susţin economiştii de la Expert-Grup.
Tot ei afirmă că eficacitatea implementării strategiilor statului de reformare a sectorului devine vizibilă mai ales la nivel normativ, dar este mai redusă la nivel structural.
Printre acțiunile realizate în ultimii ani de către autorităţi se numără elaborarea mecanismului de triere a întreprinderilor de stat și a societăților comerciale cu capital de stat și realizarea efectivă a clasificării întreprinderilor, actualizarea cadrului normativ privind administrarea și deetatizarea proprietății publice și elaborarea standardelor de evaluare.
În rezultatul aplicării triajului de către APP, s-a constat următoarea situație:
1. Întreprinderi nepasibile de privatizare – 66;
2. Întreprinderi recomandate pentru reorganizare în altă formă juridică de organizare – 55;
3. Întreprinderi pasibile de privatizare după reorganizare/restructurare - 10;
4. Întreprinderi recomandate pentru privatizare imediată - 10;
5. Întreprinderi recomandate pentru lichidare – 97.
Când va începe privatizarea?
Totuşi, trierea nu a fost finalizată, iar reducerea întreprinderilor lipsite de perspective și creșterea performanței economice a celor existente are loc foarte lent.
De exemplu, de la aprobarea la finele anului 2022 a Strategiei de administrare a proprietății de stat, nu a fost privatizată nicio întreprindere a statului. Și asta în timp ce strategia spune clar că 10 întreprinderi trebuie privatizate imediat, iar alte 10 după o reorganizare.
Este adevărat că la finele lunii aprilie 2026, Agenția Proprietății Publice a dat semnal că în acest an ar putea fi privatizate unele întreprinderi. Astfel, a fost publicat în premieră, pentru consultări publice, atât caietul de sarcini, cât şi comunicatul informativ privind concursul investițional de privatizare a întreprinderii de stat Fabrica de Sticlă din Chișinău, care a mai fost expusă şi în trecut.
Transparenţa procesului nu poate decât a fi salutată. Or, în trecut nu se practica aşa-ceva.
Există voci care cred că acum nu ar fi momentul oportun pentru a vinde întreprinderea, chiar dacă datele financiare arată că în ultimii ani veniturile Fabricii de Sticlă au fost în scădere semnificativă: de la 545,1 milioane de lei în anul 2022 – la aproximativ 411,8 milioane de lei în anul 2025. Şi profitul net a scăzut: de la 49,9 milioane de lei în anul 2022 – la aproximativ 21,2 milioane de lei în 2025.
În plus, rezultatele testului de stres, realizat anul trecut de către autorităţi cu scopul unei evaluări a potenţialelor riscuri fiscale cu care s-ar putea confrunta Guvernul în următorii cinci ani, constata că intreprinderea nu oferă „o valoare publică strategică” şi ar trebui privatizată.
Este evident că o singură companie privatizată e prea puţin. În programe autorităţile s-au angajat să vândă mai multe.
Economiştii de la Expert-Grup atrag atenţia și asupra faptului că progresele realizate până în prezent în domeniul gestiunii întreprinderilor statului sunt încă fragile și pot fi reversibile în lipsa unor mecanisme instituționalizate de management, monitorizare și responsabilizare.
