Militarii ruși îndeplinesc o misiune sfântă în Ucraina și își salvează poporul și țara, potrivit unei declarații a președintelui rus Vladimir Putin, făcută cu prilejul Crăciunului pe stil vechi.
ȘTIRE: Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că militarii ruși îndeplinesc o misiune sfântă. Declarația președintelui rus este legată de sărbătoarea Nașterii Domnului. Putin a spus că Dumnezeu este adesea numit Mântuitorul, deoarece a venit pentru a-i elibera pe toți oamenii. Liderul de la Kremlin a subliniat că luptătorii „parcă din însărcinarea Domnului îndeplinesc această misiune — apărarea Patriei, salvarea țării și a oamenilor ei”.
„Și în toate timpurile, în Rusia, așa au fost priviți militarii noștri, ca acei oameni care, parcă din însărcinarea Domnului, îndeplinesc această misiune sfântă”, a menționat Putin. Șeful statului a declarat că, alături de creștinii ortodocși, bucuria comună este împărtășită și de reprezentanții altor confesiuni. „Pentru că, după cum se știe, victoria este întotdeauna una pentru toți, una pentru toți”, a conchis liderul rus.
NARAȚIUNI: 1. Războiul purtat de Rusia în Ucraina este o misiune sfântă; 2. Militarii ruși își apără țara și își salvează poporul.
OBIECTIVE: Sacralizarea războiului pentru a-l scoate din sfera responsabilității politice și juridice; legitimarea invaziei asupra Ucrainei; consolidarea sprijinului intern pentru continuarea conflictului armat; îndoctrinarea opiniei publice.
Realitate: Rusia nu își apără țara, deoarece nu a fost atacată de nimeni, ci poartă un război de agresiune și de ocupație a unui stat vecin
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Declarația lui Vladimir Putin a fost formulată într-un context atent ales: sărbătoarea Nașterii Domnului pe stil vechi, într-un spațiu religios și în fața unor copii. Asocierea simbolurilor sacre cu un conflict militar aflat în desfășurare transferă artificial legitimitatea religioasă asupra unui act politic și militar, transformând discursul într-un instrument de manipulare.
Prin calificarea invaziei la scară largă a Federației Ruse în Ucraina drept „misiune sfântă”, Putin atribuie o justificare divină unui război de agresiune. Bombardarea infrastructurii civile, uciderea civililor (inclusiv a copiilor și femeilor), deportările forțate, crimele documentate la Bucea, Irpin, Herson sau Izium sunt fapte condamnate de comunitatea internațională. Aceste realități contrazic flagrant orice normă morală sau religioasă și nu pot fi prezentate ca o formă de apărare legitimă a patriei.
Nicio doctrină creștină nu binecuvântează invadarea altor state și uciderea civililor. Omuciderea este condamnată în textele sacre, iar utilizarea limbajului religios pentru a justifica violența armată reprezintă o denaturare a sensului moral al credinței.
Această logică a președintelui Putin este consolidată instituțional de discursurile promovate în interiorul Bisericii Ortodoxe Ruse. Potrivit unei decizii a Consiliului Popular Rus de la Moscova, prezidat de Patriarhul Kiril în martie 2024, „operațiunea militară specială” este definită drept un „război sfânt” îndreptat împotriva pretinsului „satanism occidental”. Documentul exclude posibilitatea existenței în Ucraina și altor state post-sovietice a unui „regim politic rusofob” sau a unui sistem politic considerat controlat de un „centru extern ostil Rusiei”, preluând aproape identic limbajul propagandei Kremlinului.
În trecut, războaiele numite sfinte erau cele care se purtau pentru păstrarea credinței, identității naționale și lingvistice. Invadarea unui stat independent și ortodox nu poate fi numit un război sfânt, ci un război de cucerire și distrugere.
În acest cadru, propaganda rusă încearcă să prezinte Moscova drept apărătoare și exponentă a ortodoxiei, o afirmație contrazisă de realitatea relației dintre stat și Biserică în epoca Putin. Biserica Ortodoxă Rusă a fost transformată într-un instrument politic, utilizat atât în plan intern, cât și extern, pentru legitimarea obiectivelor strategice ale Federației Ruse. Este relevant și faptul că Patriarhul Kiril a colaborat în diferite perioade ale vieții sale cu serviciile de informații sovietice și ruse. În timpul Războiului Rece, acesta a acționat la Geneva în cadrul unor organizații internaționale, având misiuni de influență și spionaj în beneficiul KGB.
CONTEXT: Discursul lui Putin se înscrie într-un tipar mult mai amplu de folosire a religiei ca instrument geopolitic, prin care autoritățile ruse încearcă să ofere războiului o justificare morală. Patriarhul Kirill, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, a susținut în repetate rânduri ideea unui „război sfânt”, preluând și consolidând narațiunile promovate de Kremlin. Această apropiere dintre stat, Biserică și armată nu are ca scop doar mobilizarea societății în prezent, ci și construirea unei justificări de durată, care să facă violența acceptabilă și firească în timp. Faptul că un asemenea mesaj este transmis într-un spațiu religios și în fața copiilor sugerează o strategie de influențare timpurie, menită să legitimeze conflictul pe termen lung și să îl integreze în imaginarul generațiilor viitoare.
Regimul Putin folosește concepția de „Moscova, a treia Romă” care susține că Rusia a devenit succesorul legitim al Imperiului Roman și centru de influență moral-religioasă după căderea celei de-a „doua Rome”, Constantinopolul, capitala Imperiului Bizantin. Geopoliticianul naționalist rus Aleksandr Dughin argumentează pretențiile teritoriale ale Rusiei asupra vecinilor săi și a statelor din Europa de est din perspectiva ortodoxiei. Dughin a prezentat în 2023 „operațiunea militară specială” drept o confruntare între „cea de a treia Romă” (moral-creștină) și „Cartagina globală” (amorală).
Verifică sursele:
