PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: UE se află într-un delir antirusesc și se autodistruge prin sancțiuni și sabotarea păcii

PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: UE se află într-un delir antirusesc și se autodistruge prin sancțiuni și sabotarea păcii
© EPA/ANDRE PAIN   |   Fostul membru al Parlamentului European, Florian Philippot, la un protest în sprijinul lui Philippine, student presupus ucis de un migrant marocan, la Paris, Franța, 29 septembrie 2024.

UE acționează obsesiv împotriva Federației Ruse, sacrificând economia europeană și blocând orice inițiativă de pace în Ucraina, potrivit propagandei pro-Kremlin.

ȘTIRE: Uniunea Europeană, aflată într-o febră antirusească, este gata să-și distrugă propria economie, a declarat pe rețeaua X liderul partidului francez „Patrioții”, Florian Philippot.

„UE sabotează sistematic pacea ori de câte ori are ocazia! Ea se va scufunda tot mai mult în delirul său paranoic antirusesc, chiar dacă asta înseamnă să-și sacrifice propria economie”, scrie Philippot, citat de RIA Novosti. El i-a îndemnat pe europeni „să termine cu UE” înainte ca aceasta să le distrugă viețile.

NARAȚIUNI FALSE: 1. UE se află într-un delir ideologic antirusesc și se autodistruge economic; 2. Occidentul sabotează pacea în mod deliberat; 3. Sancțiunile nu afectează Rusia, ci doar Europa; 4. Florian Philippot exprimă poziția Occidentului

OBIECTIVE: Subminarea credibilității UE și erodarea sprijinului public pentru sancțiuni;  deculpabilizarea Rusiei; transferul vinei pentru războiul din Ucraina asupra UE.

Realitate: UE nu desfășoară operațiuni militare împotriva Rusiei, promovând constant pacea; sancțiunile vizează slăbirea capacităților de război ale Moscovei

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: UE nu se află într-o stare de „delir antirusesc”, ci într-o logică rațională de răspuns la o agresiune militară și la încălcări grave ale dreptului internațional. Nu UE a declanșat războiul, nu UE desfășoară operațiuni pe teren, nu UE a refuzat dialogul preventiv. Dimpotrivă, înainte de 24 februarie 2022, liderii europeni i-au cerut repetat lui Vladimir Putin să nu atace Ucraina și să rămână în arhitectura diplomatică. Sancțiunile nu sunt un exercițiu ideologic, ci un instrument de constrângere, destinat să reducă sursele financiare ale unui război, după modelul utilizat în numeroase alte conflicte de după încheierea Războiului Rece. Faptul că Moscova investește intens în campanii de delegitimare a sancțiunilor este cel mai bun indicator al eficienței lor: dacă ar fi inofensive, Kremlinul nu ar avea nevoie să le atace mediatic.

Nici acuzația că Occidentul sabotează pacea nu are fundament factologic. A sabota pacea ar presupune existența unei propuneri realiste, compatibile cu dreptul internațional, blocate deliberat de UE. De fapt, Moscova a condiționat încetarea focului de cedări teritoriale, de renunțarea Ucrainei la garanții de securitate și de acceptarea unui statut strategic impus de agresor — adică nu o pace, ci o capitulare formalizată. UE a susținut inițiative de armistițiu fără condiționări teritoriale, exact pentru a nu legitima prin tratat ceea ce Rusia a obținut prin forță. Din acest motiv, Bruxellesul nu poate fi convins să valideze juridic rezultatul violenței.

Kremlinul a respins toate formulele de armistițiu, solicitând discutarea unui acord pe fundalul continuării invaziei. În mai 2025, când statele G7 au propus o pauză umanitară de 30 de zile pentru reluarea dialogului, Rusia a refuzat și a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene. UE a sprijinit reluarea negocierilor și un armistițiu fără precondiții teritoriale. Faptul că Rusia a condiționat dialogul plasează Moscova, nu Bruxellesul, în poziția de actor care blochează procesul diplomatic.

Teza potrivit căreia sancțiunile ar fi lovit doar Europa este infirmată chiar de comportamentul Rusiei, care a fost nevoită să-și reconstruiască lanțurile comerciale, să vândă resurse la mari reduceri, să caute rute de eludare prin state intermediare și, simultan, să desfășoare campanii intensive de delegitimare a noilor pachete — nimeni nu investește miliarde de ruble în tehnici de propagandă îndreptate împotriva unei măsuri care nu produce efect. În orice conflict, mecanismele de descurajare produc costuri și asupra actorilor care le aplică, dar alternativa — pasivitatea — ar normaliza războiul de agresiune ca metodă acceptabilă în ordinea europeană.

Titlul știrii care circulă în presa rusă („Dacă europenii nu vor termina UE, UE va distruge Europa”) este un mesaj explicit anti-UE și o chemare directă la destrămarea unității europene. Nu avem de-a face cu o analiză politică, ci cu un îndemn militant la demontarea instituțională a proiectului european, formulat alarmist și construit pe premisa falsă că integrarea europeană și sprijinul acordat Ucrainei ca stat agresat ar echivala cu autodistrugerea continentului.

Cât privește prezentarea lui Florian Philippot ca o voce a Occidentului, acesta nu reflectă realitatea politică. Philippot nu este nici purtător de cuvânt a vreunui guvern european, nici exponent al unei majorități sociale, ci un politician marginal, devenit util dintr-un singur motiv: declarațiile lui coincid cu interesele propagandei ruse, ceea ce le face exportabile în ecosistemul mediatic pro-Kremlin. Philippot este un susținător și continuator al ideilor președintei Frontului Național, Marine Le Pen. Philippot a fost vicepreședinte al Frontului Național și coordonator al campaniei electorale a candidatei, care a reprezentat la alegeri extrema dreaptă franceză. 

În ianuarie 2023 Florian Philippot a declarat că președintele Ucrainei Volodimir Zelenski vrea război nuclear mondial. El l-a criticat pe președintele Franței Emmanuel Macron că s-ar fi îndrăgostit de Zelenski și îl sprijină necondiționat. Florian Philippot este deseori citat de presa de la Moscova pentru a ilustra narațiuni false despre natura războiului din Ucraina și a convinge opinia publică din Rusia de necesitatea continuării războiului.  

CONTEXT: La nivelul UE se discută despre  adoptarea celui de al 19-lea pachet de sancțiuni contra Rusiei. Acest pachet reprezintă un punct de fricțiune între anumite state membre, unele solicitând înăsprirea restricțiilor, altele invocând costurile interne. Pachetul include noi măsuri în energie și sectorul financiar, între care interzicerea importurilor de LNG rusesc începând cu 1 ianuarie 2027. Primele 18 valuri de sancțiuni, introduse din 2022, au urmărit să reducă veniturile Federației Ruse și să limiteze capacitatea sa de finanțare a războiului împotriva Ucrainei. Sancțiunile au fost definite de Bruxelles printr-un scop clar: slăbirea mașinăriei de război a Federației Ruse, nu „auto-distrugerea” economiei europene. Propaganda rusă amplifică mesajele lui Philippot tocmai pentru a alimenta percepția că sancțiunile „sabotează Europa însăși” — o linie narativă promovată constant în ultimii cinci ani de presa pro-Kremlin.

Timp citire: 4 min