Republica Moldova, prin Consiliul interinstituțional de supervizare condus de Prim-ministrul Dorin Recean, a impus sancțiuni în privința a 21 de persoane până în prezent, inclusiv Plahotniuc, Platon, Șor și afiliați ai acestora.
Premierul Robert Fico cere executivului european soluții privind aprovizionarea cu energie a ţării sale.
Potrivit unei investigații RISE Moldova, aceste organizații primesc granturi anuale de până la 20.000 de euro și susțin retorica oficială a Kremlinului privind „rusofobia” din fostele state sovietice.
Comunitatea internațională acuză un atac asupra independeței justiției.
Decizia a fost luată de Consiliul Interinstituțional de Supraveghere, organism responsabil de aplicarea sancțiunilor internaționale, care a confirmat menținerea blocării conturilor bancare și a sechestrului pe bunurile celor vizați.
Serviciul Fiscal de Stat al R. Moldova a înghețat activele bașcanei Evghenia Guțul, și ale altor persoane apropiate de oligarhul fugar Ilan Șor, în baza angajamentului Chișinăului de a aplica sancțiunile impuse de Uniunea Europeană.
Votul covârșitor al cetățenilor români din Republica Moldova pentru Nicușor Dan în alegerile prezidențiale din România și ura declanșată de George Simion împotriva basarabenilor; reținerea șefului Biroului Vamal Centru, Iurie Gorea, pentru o mită de 40.000 de dolari, pentru a trece mărfuri în Transnistria, și urcușul acestuia în Serviciul Vamal din 2023; cetățenii moldoveni din lista de sancțiuni a Uniunii Europene împotriva Rusiei și afacerea lor din Republica Moldova sunt evenimentele pe care le vom analiza, pe scurt, în sinteza de săptămâna curentă.
Congresmenii americani acuză Moscova de tergiversare a eforturilor pentru obţinerea unui armistiţiu.
Avertismentele vin în contextul anunţului premierului Netanyahu, că Israelul va prelua controlul asupra întregii Fâșii Gaza.
Formată adesea din nave vechi și neînmatriculate, aceasta operează în principal în Marea Baltică, fără asigurare și cu echipaje lipsite de experiență.
Donald Trump se întâlneşte astăzi cu preşedintele sirian Ahmed al-Sharaa.
UE nu a impus, până acum, sancţiuni gazelor ruseşti, din cauza opoziției Slovaciei și Ungariei.
Uniunea Europeană a decis să prelungească până la 29 aprilie 2026 măsurile restrictive împotriva persoanelor și entităților responsabile de acțiuni ce subminează suveranitatea, independența și stabilitatea Republicii Moldova.
Lista rămâne în vigoare în continuare, nu au intervenit schimbări, a precizat vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas.
Uniunea Europeană va extinde și înăsprește sancțiunile împotriva oligarhilor moldoveni fugari Vlad Plahotniuc și Ilan Șor, precum și a rețelei lor de influență, acuzați că servesc interesele Kremlinului și subminează democrația în Republica Moldova, au declarat marți surse diplomatice.
În vreme ce în cercurile diplomatice se poartă discuții despre o potențială încetare a focului în Ucraina și se aud zvonuri privind reducerea sancțiunilor, mass-media și cercurile politice din Rusia freamătă de speculații: ar putea mărcile occidentale să revină în curând pe piața rusă? Pentru o societate care s-a obișnuit cu consumul global, doar gândul acestei posibilități a stârnit un amestec de nostalgie, speranță și confuzie geopolitică. Dar este revenirea mărcilor occidentale o perspectivă reală – sau pur și simplu o dorință colectivă deghizată în știri?
Președintele american a anunțat introducerea de „tarife reciproce” la nivel mondial, pentru „renașterea” industriei americane și stopării „jafului” asupra SUA.
Ministerul de Externe britanic a declarat că sancțiunile vizează, pe lângă organizație, și membri cheie ai acesteia, inclusiv fondatoarea Nelli Parutenco și Natalia Parasca, impunându-le înghețarea activelor și interdicții de călătorie.
Statisticile oficiale arată că economia Rusiei este în creștere în pofida războiului și a sancțiunilor occidentale. În realitate, problemele economice se acumulează și Rusia riscă recesiunea.
Mai multe ţări europene, gata să participe la alcătuirea unei forţe de menţinere a păcii în Ucraina.
Preşedintele american acuză tribunalul că vizează SUA şi pe aliatul său apropiat, Israelul.
Inegalitatea a devenit una dintre cele mai presante probleme cu care se confruntă economia modernă. Tendința persistentă a celor bogați de a deveni mai bogați, chiar și în perioade de criză, în timp ce săracii se luptă pentru a scăpa de sărăcie, nu mai este o provocare unică a anumitor națiuni, ci este un fenomen economic global. În Rusia, o țară în care bogăția a fost întotdeauna concentrată în mod disproporționat în rândul celor extrem de bogați, războiul a complicat și mai mult peisajul economic deja distorsionat.
Printre măsurile propuse se numără extinderea regimului sancţiunilor, limitarea accesului misiunilor diplomatice ruse şi declasificarea unor informaţii.
Președintele american nu a menționat însă ce sanțiuni are în vedere.
Budapesta a fost sancționată pentru neaplicarea unei hotărâri a Curții de Justiție a UE.
Cuba a declarat că va elibera peste 500 de prizonieri din închisorile sale, într-un gest menit să remodeleze relațiile sale cu SUA.
Totodată, Gazprom trebuie să iasă din acţionariatul companiei sârbeşti NIS, după cele mai recente sancţiuni impuse sectorului petrolier rusesc.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene menține sancțiunile aplicate fugarului Ilan Șor și deputatei Marina Tauber, pentru acțiuni de destabilizare în Republica Moldova,
Măsurile ar fi trebuit adoptate odată cu al 15-lea pachet de sancțiuni aprobate de Uniunea Europeană împotriva Rusiei.
Acesta vizează, în premieră, și unele entități chineze.
Pentru prima dată, Consiliul UE a decis astăzi să impună măsuri restrictive împotriva a 16 persoane și trei entități responsabile pentru acțiunile destabilizatoare ale Rusiei în străinătate.
Și Uniunea Europeană ia în calcul impunerea de sancțiuni Georgiei.