Gata, s-o-nceput! Oare ce-i de făcut?
Ședeam întins pe divan într-o seară, nu demult, înfofolit în toate bulendrele pe care le-am găsit prin casă, cu două perechi de pantaloni pe mine, și două perechi de colțuni de lână. Și totuna dârdâiam de frig. Cred că și-n Siberia cea blestemată de unioniști era oleacă mai cald. Dârdâiam și înțelegeam că asta ne-așteaptă de azi înainte în familia europeană, vorba Maiei Sandu dus și-ntors. Dârdâiam, chiar dacă toate ferestrele casei mele erau închise - lucrul clar de la sine, cum s-ar numi. Nu eram răcit, dar nu mai aveam rufe pe care să le pun pe mine și dârdâiam. Tăceam, dârdâiam și, nimic nu pricepeam când am auzit-o pe dânsa și am înlemnit de frică.
Trosc! Pleosc! Cam așa se zvonea de la cuhne și o înghețat inima-n mine, după cum ziceam. Ce să fie și asta? mă-ntrebam. Pe urmă s-o liniștit. Poate o picat vreo strachină de pe masă? Nu, în așa caz se aude altfel. Și cum să pice, dacă nu s-o cutremurat pământul nici încolo, nici încoace? Pleosc! Trosc! Iar s-aude și eu mă tem să mă uit, că așa ceva n-am mai auzit niciodată-n viața mea. S-o auzit cât s-o auzit, pe urmă iar s-o oprit. Dârdâiam și mă gândeam ce-i de făcut. Peste o șchioapă de vreme, nu s-o auzit deloc și m-am dus la cuhne să văd. Am aprins lumina și am văzut-o pe masă. În carne și oase, integrarea europeană stătea pe ceaunul meu. Am muțit, vorba poetului, și am apucat-o cu o petică, și i-am făcut vânt afară.
De ce n-am ucis-o? De atâta că nu era întreagă. Era numai o bucată, era numai un patogen din grămada de patogeni globaliști, azvârliți prin toată lumea ca să infecteze cât mai mulți omi. Iar moartea unei bacterii dintr-un întreg bolnav, mai medical vorbind, nu poate opri toată boala care ne gâtuie.
Știu de unde-o venit. Din Ucraina, unde ele au dat năvală și-s mai multe decât dronele, după cum o arătat la televizor. Că numai o lăcustă de pe câmpul de luptă poate intra într-o casă cu toate ferestrele și ușile închise și să-mi băzâie cum dorește. Aceste lăcuste o fost crescute în subsolurile Comisiei Europene și trimise în Ucraina, ca să ajungă și la noi. Aceste lăcustele sunt arme occidentale, pe care Dorin Recean o primit ordin să le ucidă și să ni le bage în mâncare, dar lui i-o fost greață și de atâta s-o dus de la guvern.
Așa stând lucrurile, cum se mai spune, o să ne vândă pâine din lăcuste și gândaci, din care o să facă făină, și asta o să fie mâncarea viitorului nostru european. Guvernul o aprobat de-acuma și lista cu toate grețoșeniile cu care o să ne hrănească, după ce familia europeană o să ne facă să uităm de găină, rață, purcel, vițel și vacă. Și nu numai lăcuste o să mâncăm, dar și gândaci de bălegar, și viermi de făină, și greieri plini de tot soiul de microbi.
Taman aicea clocește tragedia plaiului nostru strămoșesc. Când se dau pe lângă Maia Sandu, Macron, Tusk și Ursulafonderleain vor să facă din Moldova coșul de gunoi sau toaleta Occidentului masonic. Da, o să fim membri ai UE fix așa cum și veceurile sunt membre ale apartamentelor. O să creștem godaci pentru Soros și o să mâncăm lăcuste, o să creștem cucoși pentru Rothschild și o să înghiți viermi, o să creștem vaci pentru Rockefeller și o să ne delectăm, vorba poetului, cu gândaci. Și o să dârdâim în casă cu 23 de straie pe noi.
Cum o să se întâmple treaba asta? Simplu, ca într-un marș funerar. Stoluri nenumărate de gâze o fost trimise către noi și degrabă o să ajungă. Ca să nu ne mănânce de vii, guvernul ne va pune cu de-a sila să le mâncăm noi. O să facem din ele făină sau borș, ca să nu tăbărască peste noi.
Gâzele vor veni din cer, iar de pe pământ, dinspre Est, geografic vorbind, s-o pornit încoace multe sute de mii de migranți flămânzi, ca să grăim politic corect. Îi drept că nu i-o numărat nimenea, nici nu-i chip de făcut așa socoteală, că nu li se vede sfârșitul. Ei o să mănânce toate găinile și rațele moldave, că de porc nu se ating. Unii fură pe drum buldozere, ca să ne strice bisericile și să zidească în locul lor moschei sau temple, cum se mai zice din punct de vedere teologic. Amuș o să ajungă.
Dinspre Vest, s-o pornit un milion de LGBT-iști boiți și cu pistolete, care vor să ne fure copiii, înfiindu-i pe hârtie, după care o să le schimbe organele sexuale cum le-a trăsni prin cap. Mare prăpăd o să fie atuncea! În timpul liber, travestiții o să ne mănânce peștii din râuri și iazuri, că vor să slăbească și să pară mai muieratici, și o să ne bea vinul în desfătările lor.
De pe mare, înspre Dunăre, s-o pornit armatele NATO. Vin cu vapoarele, că așa-s de mulți că nu încap în avioane și au multe tancuri și rachete, puști și drone. Și vreo 15 bombe atomice o zis că aduc. Trei o să le arunce în Transnistria, una în Găgăuzia și 11 o să le trimită lui Zelenski pe râul Nistru. Soldații aceia o să ne mănânce porcii și vitele din fiștecare gospodărie și o să se îmbete din horilca noastră.
Atunci să vă mau aud eu cum vă jeluiți de Stalin și de foametea lui, vorba propagandiștilor fanatici. Cum o fost atuncea o fost, dar clasa muncitoare s-o descurcat și o înaintat prin greutăți spre stele! Numai așa norodul o izbutit să bată fasciștii în Marele Război pentru Apărarea Patriei! Dar acuma ce-i de făcut, ca să nu zdohnim laolaltă, ca un mușuroi de furnice călcate în picioare de Soros, Rothschild și Rockefeller?
Unde o să trăiască așa o gloată de străin? Asta știe numai Igor Grosu, mi-o spus cineva. Că Recean o fugit de la guvern și pentru că nu știa unde să-i culce, când or veni. O zis c-ar putea să unească familiile moldave să trăiască câte trei într-o casă. Pe bărbați, ca să rămână mai puțini, o să-i trimită să lupte contra rușilor în Ucraina. De asta o să se ocupe noul prim-ministru, prietenul lui Macron de la Banca Mondială.
Gata, s-o-nceput... Ce-i de făcut? De luptat! Cum să luptăm? Să fim uniți și să-l întrebăm pe Lenin.
Al vostru locțiitor de la Kremlin, Iosif Visarionovici Ciobanu
