Criza durează de pe 5 mai.
Aproape jumătate cer demisia primarului liberal Ciprian Ciucu, acuzat de fapte de corupţie.
Criza politică din România, care durează de pe 5 mai, afectează și ritmul proiectelor comune.
Se vorbește tot mai frecvent despre alegeri parlamentare anticipate.
Data trecută, omul a fost demis prin moţiune de cenzură, introdusă - caz unic în democraţia românescă post-comunistă - de propriul partid.
USR respinge în mod categoric susţinerea unui guvern PSD.
În ajun, virtuala echipă executivă condusă de liberalul dizident Adrian Veştea nu a primit votul de încredere din partea Parlamentului.
Social-democrații se oferă la guvernare, liberalii vor să-și dea afară dizidenții.
Premierul desemnat, dizidentul Adrian Veştea, care-şi anunţase intenţia de a-l concura, a precizat că nu va mai intra în competiţie.
Numărul doi în PNL, omul era unul dintre cei mai vocali suporteri ai șefului său de partid, premierul interimar Ilie Bolojan.
Decizia președintelui Nicușor Dan, care nu le-a fost anterior transmisă liberalilor, a provocat tensiuni în partid.
Vine imediat după anunţul privind deschiderea primului cluster de negocieri pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Premierul desemnat, Eugen Tomac, s-a declarat decis să nu renunţe la mandatul primit de la şeful statului.
Mai are la dispoziţie doar o săptămână înainte de a cere votul de încredere al senatorilor și deputaților asupra programului şi echipei sale executive.
Sunt tot mai reticenți față de administraţia preşedintelui american Donald Trump.
Majoritatea senatorilor și deputaților invitați pentru joi la discuții au fost aleși, în decembrie 2024, pe listele formațiunilor populiste SOS și POT.
Preşedintele Nicuşor Dan le cere partidelor parlamentare să dea dovadă de responsabilitate şi de maturitate.
Liberalii i-ar fi devansat pe social-democraţi.
Biserica şi Armata rămân instituţiile cu cea mai mare cotă de încredere.
Executivul minoritar, declarat pro-occidental, PNL-USR-UDMR a fost demis de Parlament, prin moţiune de cenzură.
Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, nu mai vine în România.
Moţiunea a fost votată de 281 de senatori şi deputaţi – un număr record pentru episoade similare din politica românească postcomunistă.
Marți se votează moțiunea de cenzură contra guvernului minoritar, declarat pro-occidental, condus de liberalul Ilie Bolojan.
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obţine 34% din voturi.
Curtea Constituțională a stabilit că hotărârea respectivă a parlamentului îşi încetează efectele juridice.
Devalorizarea, fără precedent în ultimul an, survine pe fondul incertitudinilor politice.
E semnată de peste 250 de senatori și deputați.
El i-a invitat la noi discuții pe liderii partidelor pe care le-a numit pro-europene.
Portofoliile rămase vacante ar urma să fie gestionate, interimar, de miniștrii partidelor rămase în coaliție – PNL, USR și UDMR.