Primul e social-democratul Daniel Băluţă, urmat de liberalul Ciprian Ciucu și de fostul șef USR Cătălin Drulă.
31% dintre votanţii cu educaţie superioară îşi exprimă preferinţa pentru USR.
Pentru prima dată după alegerile prezidenţiale din mai 2025, AUR coboară sub pragul de 40%, însă rămâne la un scor dublu față de următorul clasat, PSD.
Ex-premierul Sorin Grindeanu e singurul candidat la șefia partidului, exact în ziua în care se împlinesc 108 ani de la revoluția bolșevică din Rusia.
AUR e în pierdere cu 5 procente față de un studiu similar din iulie.
E cofondatoare a Asociaţiei Dăruieşte Viaţă, care a construit un spital doar cu fonduri private.
El a condus guvernul de la Bucureşti între 15 iunie 2023 şi 5 mai 2025, când a demisionat după ce candidatul pe care l-a susţinut la alegerile prezidenţiale, fostul lider PNL Crin Antonescu, a fost eliminat din primul tur de scrutin.
Peste 60% dintre respondenţi sunt nemulţumiţi și de modul în care arată orașul, și de activitatea Guvernului de coaliție PSD-PNL-USR-UDMR.
Potrivit legii, trebuia ca acestea să aibă loc deja.
Pleacă din sistem la 48 - 49 de ani şi iau, în medie, echivalentul a circa 4.800 de euro pe lună.
Ar mai trece pragul electoral de 5 procente doar componentele guvernului cvadripartit, declarat pro-european.
Formațiunile politice ale celor doi sunt afiliate la Partidul Popular European.
Componentele guvernului cvadripartit declarat pro-european strâng, împreună, circa 50% din opțiuni.
Acestea vizau așa-numitul pachet al doilea de măsuri privind reducerea deficitului bugetar.
Acestea privesc domeniile sănătăţii, fiscalităţii, gestionării companiilor publice şi reorganizării unor agenţii de stat.
Proiectul de lege privind reformarea administraţiei publice va rămâne în analiza coaliţiei guvernamentale PSD-PNL-USR-UDMR şi ar urma să aibă un parcurs legislativ separat.
„Noroc că guvernul de la Chişinău este mult mai transparent şi publică anual un raport privind asistenţa financiară nerambursabilă” - susține senatorul AUR Petrişor Peiu.
E primul care pleacă din guvernul declarat pro-occidental, instalat acum o lună.
Parlamentarii puterii n-au votat.
Corupţia și situaţia economică sunt considerate cele mai grave probleme.
69% dintre intervievaţi consideră că țara se îndreaptă într-o direcţie greşită.
Inițiatorii îi acuză pe guvernanți că „au ruinat ţara şi acum îi obligă pe români să achite nota de plată”.
În parlament ar mai intra doar cele patru formațiuni declarat pro-europene care formează actualul guvern.
Sindicaliştii cer ca subvenţia de la bugetul de stat să li se acorde formaţiunilor politice numai în anii în care România se încadrează în ţintele de deficit bugetar stabilite la nivel european.
Luni, echipa executivă PSD-PNL-USR-UDMR îşi asumă, în plenul reunit al celor două camere, răspunderea pentru pachetul de măsuri fiscal-bugetare.
În arhitectura constituțională românească, funcțiile echivalează cu numărul doi și, respectiv, numărul trei în stat.
„Un guvern suplu”, cu cinci vicepremieri.
Partidele componente promit și „recunoaşterea şi sprijinirea Diasporei Româneşti ca parte esenţială a identităţii naţionale''.
El se declară încrezător că va colabora bine cu premierul desemnat, liberalul Ilie Bolojan.
Potrivit presei de la București, Taxa pe Valoarea Adăugată va crește de la 19 la 21%.
Viitorul guvern al partidelor declarat pro-europene ar urma să fie format din 16 ministere: șapte pentru social-democraţi, patru pentru liberali, trei pentru USR și două pentru UDMR.
S-ar fi agreat varianta unei așa-zise rotative guvernamentale, pe care liberalii și social-democrații au mai exersat-o cu foștii lor lideri, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu.