Încrederea finlandezilor în garanțiile de securitate ale NATO a slăbit considerabil de la revenirea lui Donald Trump la președinția Statele Unite – relevă rezultatele unui sondaj de opinie, publicate marți și citate de agențiile internaționale de presă.
O graniță de 1.340 de kilometri cu Rusia
Îngrozită de invadarea Ucrainei de către trupele Moscovei, Finlanda, care are o graniță de 1.340 de kilometri cu Rusia, s-a alăturat Alianței Nord-Atlantice, în care americanii sunt primii întrei egali, în aprilie 2023, după decenii de neutralitate strictă.
În prezent, doar 32% dintre respondenți consideră că garanțiile de securitate ale NATO constituie un factor de descurajare atât de puternic, încât nimeni nu ar îndrăzni să atace un stat membru, potrivit unui sondaj realizat de Forumul Finlandez pentru Afaceri și Politică (EVA).
E o scădere de 21 de procente față de toamna anului 2023, când aceeași întrebare a fost pusă într-un sondaj EVA.
Declarațiile lui Trump, conform cărora țările membre NATO care nu investesc suficient pentru apărare nu ar fi neapărat protejate, „nu au trecut neobservate de finlandezi” - notează directorul editorial al acestui think tank, Sami Metelinen.
53% nu cred că apartenența la Uniunea Europeană garantează ajutorul din partea altor țări
Două treimi dintre ei consideră în continuare aderarea țării la Alianță ca fiind un lucru pozitiv, însă scorul a coborât cu 5% față de sondajul anterior, publicat în noiembrie, și a ajuns la cel mai scăzut nivel din mai 2022, când țara nordică a solicitat admiterea.
Sondajul mai arată că 53% dintre respondenți nu cred că apartenența la Uniunea Europeană garantează că alte țări ar „ajuta Finlanda într-o criză reală”.
Studiul a fost realizat în martie, pe un eșantion de 2.070 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 și 79 de ani.
