Majoritatea românilor consideră că este nevoie de alegeri anticipate

Membrii Federației Sindicale a Lucrătorilor de la Apele Române (SMAR) flutură pancarte și suflă în trompete de plastic în timpul unui protest din București, România, 12 noiembrie 2025.
© EPA/ROBERT GHEMENT   |   Membrii Federației Sindicale a Lucrătorilor de la Apele Române (SMAR) flutură pancarte și suflă în trompete de plastic în timpul unui protest din București, România, 12 noiembrie 2025.

Majoritatea românilor consideră că este nevoie de alegeri anticipate, potrivit unui sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) în perioada 1-14 mai 2026 şi ale cărui rezultate au fost publicate duminică.


AUR, prima în opțiunile de vot

Conform studiului, 56% dintre respondenţi vor un scrutin legislativ anticipat, iar 41% dintre intervievaţi se opun unei astfel de soluţii.


În privinţa intenţiei de vot, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, pe primul loc s-ar situa AUR (opoziția naționalistă), cu 32% din voturi, urmată de PSD (până de curând, la co-guvernare - 24) și de componentele guvernului declarat pro-occidental, demis de Parlament pe 5 mai, prin moțiune de cenzură: PNL (20), USR (10) și UDMR (5).

Restul partidelor n-ar atinge pragul electoral de cinci procente.

„Din punct de vedere ideologic, cei mai mulţi respondenţi afirmă că se simt apropiaţi de zona creştin-democrată (29%) şi de cea naţionalistă (24%). 16% se definesc ca social-democraţi, 12% ca liberali, iar 10% se apropie de progresism. Datele indică o orientare predominant conservatoare a electoratului român, într-un context marcat de insecuritate economică şi instabilitate politică” - susțin realizatorii sondajului. 

Direcția e greșită

Inflaţia şi costul vieţii sunt principalele preocupări ale populaţiei (81%), societatea fiind dominată de un climat de neîncredere şi pesimism faţă de direcţia în care merge România (82), iar instabilitatea politică (59) a devenit una dintre temele centrale în percepţia publică - mai arată sondajul CURS, citat de presă.  

Alte probleme indicate sunt: corupţia (38%), securitatea naţională (36), preţul combustibilului (31), lipsa locurilor de muncă (21).

În paralel, instituţiile centrale ale statului şi liderii politici continuă să înregistreze niveluri ridicate de neîncredere, fără ca vreun actor politic să reuşească să coaguleze un sprijin majoritar - mai indică rezultatele cercetării sociologice.

Biserica şi Armata rămân instituţiile cu cea mai mare cotă de încredere, cu 79%, respectiv 76.

Timp citire: 1 min