Curtea Constituţională a României a admis, luni, sesizarea depusă de Înalta Curte de Casaţie de Justiţie în legătură cu legea privind pensiile magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament, şi a stabilit că actul normativ este neconstituţional.
La începutul lunii septembrie, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie au decis sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor.
„Prin votul exprimat, judecătorii Instanţei supreme transmit un 'nu' răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept” - susținea ÎCCJ într-un comunicat.
Potrivit sursei citate, legea încalcă 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept.
Premierul Ilie Bolojan afirmase că magistraţii români ies la pensie la 48 - 49 de ani şi o pensie medie în magistratură depăşeşte 24.000 de lei românești (RON, echivalentul a circa 4.800 de euro).
Numeroase pensii ajung la 35.000 - 40.000 de lei, în mod special pentru magistraţii care au avut şi funcţii de conducere.
„Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârşitul căreia pensionarea magistraţilor se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va creşte de la 25 de ani la 35 de ani, aşa cum este cazul pentru ceilalţi cetăţeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remuneraţie netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar şi cu această scădere, pensiile magistraţilor rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000 - 15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaţionale sau Constituţiei” - spunea atunci premierul.
După anunțarea deciziei CCR, și-au anunțat consternarea atât componentele coaliției guvernamentale declarat pro-europene, PSD-PNL-USR-UDMR, cât și AUR, opoziția naționalistă.