Serbia a anulat contractele pentru arme rusești care au aprovizionat armata sa încă din perioada sovietică, a declarat șeful Statului Major al Serbiei, Milan Mojsilović, fără a preciza dacă țara rupe legăturile cu Rusia, transmite Euractiv. Serbia, o țară candidată la UE, a fost mult timp cel mai puternic aliat al Rusiei în Europa și a fost supusă presiunilor de la invazia Ucrainei pentru a privi mai mult spre vest și a-și alinia politica externă cu Europa și UE.
Serbia nu va mai cumpăra armament nou din Rusia
Motivul pentru decizia de a anula contractele a fost sancțiunile occidentale împotriva Moscovei, a declarat Mojsilović, adăugând că Belgradul încearcă să găsească o soluție prin canale diplomatice, dar că unele contracte au fost anulate și altele amânate în speranța că relațiile internaționale se vor normaliza. Potrivit lui Mojsilović, armata sârbă poate cumpăra în continuare piese de schimb pentru echipamentele sovietice și rusești, deoarece acestea sunt produse sub licență în multe țări din lume. Cu toate acestea, el spune că nu mai este posibil să cumpere echipamente noi din Rusia.
În luna august a anului trecut, Serbia a decis să renunțe la achiziționarea unui nou lot de avioane de luptă rusești, care a fost în discuție din 2021. În locul aeronavelor rusești, Belgradul a achiziționat 12 avioane franceze Rafale în valoare de 2,7 miliarde de euro pentru a-și înlocui flota îmbătrânită de avioane rusești MiG-29. După cum a recunoscut Mojsilović, acest acord a marcat începutul unei restructurări radicale a forțelor aeriene sârbe, deoarece vor fi necesare reconversia piloților, reorganizarea infrastructurii militare și alte „pregătiri complexe”.
Gazprom trebuie să iasă din acţionariatul companiei petroliere sârbeşti NIS
Grupul Gazprom Neft, divizia de petrol a gigantului rus Gazprom, urmează să primească un răgaz de 45 de zile pentru a ieşi din acţionariatul companiei petroliere sârbeşti Naftna Industrija Srbije, după cele mai recente sancţiuni impuse de SUA sectorului petrolier rusesc, a declarat preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic. Acesta a adăugat că Serbiei îi va fi impus ca termen limită data de 10 martie, până la care trebuie să încheie un acord cu ruşii referitor la ieşirea lor din acţionariatul NIS.
Administraţia Biden a impus ieri cel mai amplu pachet de sancţiuni care vizează veniturile generate de Rusia din petrol şi gaze, în încercarea de a da autorităţilor de la Kiev şi următoarei administraţii Trump un instrument de presiune prin care să poată ajunge la un acord de pace în Ucraina.
Structura acționariatului NIS
Pachetul majoritar de acţiuni la NIS, singura companie de rafinare petrolieră din Serbia, este deţinut de Gazprom Neft, care are o participaţie de 50%. La aceasta se adaugă un pachet de 6,15% care este deţinut de gigantul rus Gazprom, firma mamă. Statul sârb deţine o participaţie minoritară de puţin sub 30% din acţiunile Naftna Industrija Srbije, cea mai tranzacţionată companie la bursa de la valori de la Belgrad.
Principala rafinărie NIS, amplasată la Pancevo, la est de capitala Belgrad, se bazează pe ţiţeiul importat prin conductă din ţara vecină Croaţia. Anticipând că eventualele sancţiuni ar putea face această conductă imposibil de utilizat pentru NIS, Serbia a început să îşi facă planuri vizând conectarea la oleoductul Drujba via Ungaria, începând din 2026.
