UE trece sub tăcere corupția, torturile, abuzurile și cazurile de detenție politică din Ucraina pentru a continua finanțarea Kievului, potrivit presei pro-Kremlin.
ȘTIRE: Uniunea Europeană, care declară la tot pasul că este atașată democrației și libertății de exprimare, că susține drepturile omului și neamestecul în viața privată, sponsorizează regimul de la Kiev, unde toate acestea lipsesc, scrie pe rețelele sociale, fostul premier ucrainean Nikolai Azarov. El se arată sincer indignat de faptul că Bruxellesul închide ochii la fărădelegile comise de actualele autorități din Ucraina.
„Nici din punct de vedere logic, nici potrivit documentelor UE, Bruxellesul nu poate sponsoriza sau credita un alt stat dacă acolo corupția înflorește, dacă banii vor fi furați, dacă în țară sunt încălcate drepturile și libertățile omului, sunt practicate torturi, se comit omoruri, iar închisorile sunt pline de deținuți politici”, susține Azarov.
El constată că UE pornește de la ideea că este necesar să fie alocați bani clicii lui Zelenski. Prin urmare, trebuie să se recurgă la ipocrizie și să se mintă că regimul de la Kiev respectă drepturile și libertățile omului și așa mai departe.
NARAȚIUNI: 1. UE finanțează un regim ucrainean nedemocratic și abuziv; 2. Ucraina este un spațiu al corupției, torturii, omorurilor și detenției politice; 3. Bruxellesul minte că Ucraina respectă drepturile și libertățile omului pentru a justifica finanțarea acesteia.
OBIECTIVE: Delegitimarea sprijinului european pentru Ucraina; prezentarea UE ca fiind complice la corupție; transferarea responsabilității pentru război de la Rusia către Occident; subminarea încrederii în mecanismele europene de control și reformă.
Realitate: Sprijinul UE pentru Ucraina este o reacție la invazia pe scară largă a Rusiei. Problemele interne ale Ucrainei sunt cunoscute la Bruxelles și sunt analizate în rapoartele oficiale ale Comisiei Europene
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Sprijinul financiar, militar și umanitar al UE pentru Ucraina are o cauză omisă de presa pro-Kremlin, și anume, invazia pe scară largă a Rusiei. Moscova a încălcat Carta ONU și principiul interzicerii folosirii forței, iar Adunarea Generală a ONU a cerut încă din martie 2022 retragerea imediată a trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei, iar în octombrie 2022 a respins anexările ilegale ale regiunilor ucrainene ocupate.
Statele europene nu finanțează Ucraina pentru că ignoră realitatea internă a acestei țări, ci pentru ca statul atacat să poată funcționa, să-și apere populația, să-și susțină economia, infrastructura și instituțiile publice. Kievul a estimat că Rusia a încălcat în urma atacului peste 400 de acorduri internaționale la care Ucraina și Rusia sunt părți.
Dilema morală construită de fostul premierul pro-rus Nikolai Azarov este falsă. UE nu susține Ucraina pentru că ar considera că această țară nu are probleme de corupție, justiție sau drepturi ale omului. Dimpotrivă, Bruxellesul condiționează apropierea de UE de reforme în aceste domenii. Rapoartele Comisiei Europene privind Ucraina menționează explicit reformele judiciare, instituțiile anticorupție, problemele de guvernanță, drepturile minorităților și alte vulnerabilități interne. Cu alte cuvinte, Bruxellesul nu ascunde dificultățile Ucrainei, ci vorbește deschis despre ele și le transformă în criterii de evaluare instituțională.
Corupția din Ucraina nu este invizibilă, iar UE nu „închide ochii”. Dimpotrivă, presa rusă poate scrie despre aceste cazuri tocmai pentru că, prin presiunea UE și prin reformele susținute de partenerii occidentali, au fost consolidate instituții precum Biroul Național Anticorupție al Ucrainei și Procuratura Specializată Anticorupție, care investighează și fac publice dosare de corupție la nivel înalt. Altfel spus, fără sprijinul european pentru combaterea corupției și fără consultanța instituțională oferită Ucrainei, propaganda rusă nu ar fi avut același material empiric pe care să-l folosească. Paradoxul este că presa pro-Kremlin pornește de la rezultatele reformelor susținute de UE pentru a construi narațiuni false îndreptate chiar împotriva UE.
Nu este un secret că Ucraina are probleme în domeniul respectării drepturilor omului. Kievul a notificat oficial Consiliul Europei cu privire la derogarea temporară de la anumite obligații prevăzute de CEDO, mecanism permis în situații excepționale, cum ar fi războiul. Prin urmare, nu este nevoie de nicio teorie a conspirației despre „ipocrizia” UE sau despre „ascunderea” abuzurilor. Documentul există, este public și a fost asumat de partea ucraineană. Această notificare nu oferă statului ucrainean dreptul de a comite abuzuri, ci arată că unele drepturi pot fi limitate temporar într-un context de amenințare militară și lege marțială.
Narațiunea pro-Kremlin nu urmărește însă apărarea drepturilor omului, ci folosește selectiv aceste teme pentru a elimina din discuție cauza principală a situației – agresiunea militară rusă.
În același timp, există politicieni sau oameni de afaceri anchetați în Ucraina pentru trădare, colaborare cu Rusia ori sprijinirea agresiunii ruse. A-i prezenta automat drept „deținuți politici” înseamnă a scoate aceste dosare din contextul războiului. Cazul Viktor Medvedciuk este ilustrativ: oligarh pro-rus, apropiat de Vladimir Putin, acuzat de trădare și schimbat ulterior pe prizonieri ucraineni. Propaganda rusă transformă astfel anchetele privind colaborarea cu agresorul în pretinse dovezi ale represiunii politice.
În schimb, crimele comise de Rusia pe teritoriul Ucrainei sunt documentate pe scară largă. Bucea, Irpin, Hostomel, Izium, Herson și alte localități nu sunt simple repere ale retoricii Kievului, ci locuri ale execuțiilor, torturii, detențiilor și altor crime de război comise în perioada ocupației ruse. ONU, OSCE, organizațiile pentru drepturile omului și presa internațională au documentat folosirea torturii împotriva civililor ucraineni în centre de detenție controlate de Rusia.
Tocmai această realitate este eliminată din textul citat de EADaily. Vladimir Putin este vizat de un mandat de arestare al Curții Penale Internaționale pentru deportarea ilegală a copiilor ucraineni, Parlamentul European a desemnat Rusia drept stat sponsor al terorismului, iar Consiliul Europei și Ucraina au creat un Tribunal Special pentru judecarea crimei de agresiune împotriva Ucrainei.
Așadar, UE nu sprijină Ucraina dintr-un impuls caritabil. O Ucraină adusă sub controlul Rusiei ar produce consecințe directe pentru securitatea europeană, pentru frontierele estice ale UE, pentru Republica Moldova, pentru regiunea Mării Negre și pentru întreaga arhitectură de securitate de pe continent. Ajutorul european urmărește menținerea funcționării statului ucrainean în condiții de război, nu îmbogățirea unei elite politice.
CONTEXT: Nikolai Azarov a fost prim-ministru al Ucrainei în perioada președintelui pro-rus Viktor Ianukovici și a fugit din Ucraina după Euromaidanul din 2014. Din acel moment, el s-a stabilit în Rusia și a devenit una dintre vocile folosite constant de propaganda rusă pentru a delegitima autoritățile ucrainene. În decembrie 2025, instanțele ucrainene l-au condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare pentru trădare de stat și alte infracțiuni legate de subminarea ordinii constituționale și justificarea agresiunii ruse.
Azarov nu este o voce neutră și nu reprezintă societatea ucraineană actuală. El aparține cercului politic Ianukovici, asociat cu orientarea pro-rusă a Ucrainei înainte de 2014, cu slăbirea instituțiilor statului și cu blocarea apropierii de UE. În anii guvernării Ianukovici-Azarov, vulnerabilitatea statului ucrainean în fața Rusiei a crescut, iar după fuga liderilor pro-ruși la Moscova, o parte dintre aceștia au devenit instrumente ale discursului rus despre „regimul de la Kiev”. Guvernul Azarov a slăbit în mod intenționat capacitățile de apărare ale Ucrainei, pregătind țara pentru alăturarea la proiectul geopolitic al Rusiei.
Verifică sursele:
