„Decuplarea” Republicii Moldova de Ucraina e, atâta cât poate fi, oficială. În Pachetul pentru Extindere, adoptat pe 4 noiembrie a.c., Comisia Europeană stabilește două foi de parcurs pentru cele două țări, iar drumul Moldovei este mai scurt decât al Ucrainei. Asta înseamnă, pe românește, că Moldova ar putea intra mai rapid în Uniunea Europeană și că ținta 2030, enunțată de președinta Maia Sandu, devine tot mai verosimilă.
În ultimele săptămâni, Moldova a făcut doi pași înainte și doi înapoi, în procesul de aderare. Dacă clusterele (grupurile de capitole) 2 și 3 au fost deblocate oficial pe data de 13 octombrie, o săptămână mai târziu The Kyiv Independent relata, bazându-se pe surse neoficiale, că Ungaria, cea care anterior întârziase deschiderea clusterelor 2 și 3, s-a opus deblocării următoarelor două clustere, 4 și 5, fără explicații. Vizita ulterioară a președintei Maia Sandu la Budapesta nu pare a fi produs rezultate concrete. Moldova are, deocamdată, destul de lucru cu grupurile de capitole 1, 2, 3 și 6, iar blocajul pare a fi unul temporar, după toate estimările. Totuși, conjunctura europeană actuală conferă un grad de urgență pașilor de acest fel.
Comisia Europeană de-abia poate ține pasul cu ritmul reformelor din Moldova, pe traseul acesteia către aderare, afirmă un articol Euronews. Pentru moldoveni, asta sună foarte îmbucurător. Chiar dacă „de-abia ține pasul” („scrambles to keep pace”, în original) e o formulă subiectivă, performanța Republicii este reală. Și, deși Bruxelles-ul trebuie să investească resurse suplimentare în procesele de aderare ale mai multor țări, el are tot interesul să facă acest lucru.
Procesul formal de aderare al Republicii Moldova la UE reîncepe chiar în prima zi de toamnă, 1 septembrie, cu o reuniune în care ar putea fi decisă (sau nu) deschiderea clusterelor (grupuri de capitole) 2 și 3. Toamna lui 2026 include și alți pași înainte – și tot atâtea posibile blocaje – în procesul de aderare. Scenariul optimist e deschiderea tuturor celor șase clustere în decursul acestui an. Asta înseamnă că Moldova își poate începe și continua procesul de aderare și poate fi evaluată pentru progrese pe toate fronturile.
Săptămâna trecută, Ungaria a blocat deschiderea grupurilor de capitole („clustere”) 2 și 3 din negocierile de aderare la Uniunea Europeană ale Ucrainei și Republicii Moldova. Știrea a trecut cvasi-neobservată la Bruxelles, fiindcă decizia a fost anunțată într-un grup de lucru pentru extindere al UE pe nume COELA. Nu e vorba de un blocaj serios, fiindcă procedurile vor fi reluate, cel mai probabil, în septembrie, dar el este un simptom interesant referitor la traseul ulterior al Republicii Moldova și Ucrainei către UE.
Negocierile pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană au început cu grupul numărul unu de capitole („cluster”), Fundamentale („Fundamentals”). Mesajele politice ale UE sunt fără excepție pozitive, iar președinția cipriotă a Consiliului UE se declară mândră de faptul că a demarat procesul propriu-zis de aderare. Așa-numitele „benchmarks” (puncte de referință sau standarde) menționate în comunicatul Consiliului sunt însă repere care trebuie luate foarte în serios, iar o explicație asupra lor lămurește de ce.
Acum câteva zile, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat deschiderea oficială a primului grup de capitole (cluster) de negocieri cu Ucraina și Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană. E, evident, un pas înainte față de statutul de țară candidată, și el dezirabil, deținut de cele două țări până acum. Moldova poate beneficia din plin de contextul geopolitic, dar trebuie să depună eforturi mari.
Retragerea trupelor rusești din Transnistria a ajuns subiect global, în discursurile de nivel înalt ale Uniunii Europene. Pare a fi în primul rând meritul Moldovei, dar aceasta și-a găsit un aliat prețios în întreaga poveste: pe Vladimir Vladimirovici Putin.
Péter Magyar, politicianul maghiar care a pus capăt unui regim Orbán care acaparase Ungaria timp de 16 ani, a renunțat la veto-ul exprimat de predecesorul său în privința împrumutului de 90 de miliarde oferit Ucrainei de Uniunea Europeană. Faptul că Ungaria are o atitudine mai puțin ostilă față de vecina invadată de Rusia promite nu numai coerență de ansamblu în privința deciziilor geopolitice ale UE, ci și un traseu mai lipsit de surprize către apartenența la acest bloc a Ucrainei și, desigur, a Republicii Moldova. Totuși, a presupune, la Ungaria, o atitudine entuziastă în această privință e greșit.
Transnistria este o problemă despre care s-a spus că poate complica integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Pozițiile publice ale oficialilor sunt încurajatoare, pornind de la ideea că există un precedent de primire a unei țări cu probleme de acest tip în UE, al Ciprului. Există, totuși, și îngrijorări neoficiale.
Dincolo de informațiile punctuale apărute în media, evaluările Comisiei Europene și Consiliului UE referitoare la aderarea Moldovei contează, fiindcă reprezintă desigur, condiții sine qua non ale intrării acesteia în Uniunea Europeană. Republica Moldova apare în documentele respective ca un candidat serios, dar care încă are carențe la capitole esențiale ca justiția sau lupta anticorupție.
Parlamentul European a programat, în plenul de la Strasbourg, marți, 8 octombrie, și miercuri, 9 octombrie, dezbaterea și votul unei rezoluții pentru întărirea rezilienței Republicii Moldova împotriva imixtiunii rusești în alegerile prezidențiale și în referendumul privind integrarea în Uniunea Europeană. Rezoluțiile Parlamentului European sunt foarte multe și nu au cum produce efecte directe. Cea referitoare la Republica Moldova are, însă, cel puțin o valoare de diagnostic politic.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
