Lucrează pentru instituții europene și oameni politici, la Bruxelles, prin intermediul propriei firme, Comanescu & Partners. A trecut la consultanță după o carieră de succes în media, de peste 15 ani, în locuri ca PRO TV, Evenimentul zilei sau Mediafax. Are un blog premiat de două ori, Comanescu.ro. A scris mai multe cărți, dintre care una despre presa clasică, new media și branduri personale (Cum să devii un Nimeni Humanitas, 2009) și biografia celui mai influent personaj de culise al țării (Mihnea Constantinescu, omul care a schimbat România fără ca noi să știm, Curtea Veche, 2019). Când nu face toate acestea traduce și redactează pentru Humanitas titluri de istorie, știință și current affairs, pentru a rămâne informat și a-i informa pe alții.
Săptămâna trecută, Ungaria a blocat deschiderea grupurilor de capitole („clustere”) 2 și 3 din negocierile de aderare la Uniunea Europeană ale Ucrainei și Republicii Moldova. Știrea a trecut cvasi-neobservată la Bruxelles, fiindcă decizia a fost anunțată într-un grup de lucru pentru extindere al UE pe nume COELA. Nu e vorba de un blocaj serios, fiindcă procedurile vor fi reluate, cel mai probabil, în septembrie, dar el este un simptom interesant referitor la traseul ulterior al Republicii Moldova și Ucrainei către UE.
Negocierile pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană au început cu grupul numărul unu de capitole („cluster”), Fundamentale („Fundamentals”). Mesajele politice ale UE sunt fără excepție pozitive, iar președinția cipriotă a Consiliului UE se declară mândră de faptul că a demarat procesul propriu-zis de aderare. Așa-numitele „benchmarks” (puncte de referință sau standarde) menționate în comunicatul Consiliului sunt însă repere care trebuie luate foarte în serios, iar o explicație asupra lor lămurește de ce.
Acum câteva zile, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat deschiderea oficială a primului grup de capitole (cluster) de negocieri cu Ucraina și Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană. E, evident, un pas înainte față de statutul de țară candidată, și el dezirabil, deținut de cele două țări până acum. Moldova poate beneficia din plin de contextul geopolitic, dar trebuie să depună eforturi mari.
Retragerea trupelor rusești din Transnistria a ajuns subiect global, în discursurile de nivel înalt ale Uniunii Europene. Pare a fi în primul rând meritul Moldovei, dar aceasta și-a găsit un aliat prețios în întreaga poveste: pe Vladimir Vladimirovici Putin.
Péter Magyar, politicianul maghiar care a pus capăt unui regim Orbán care acaparase Ungaria timp de 16 ani, a renunțat la veto-ul exprimat de predecesorul său în privința împrumutului de 90 de miliarde oferit Ucrainei de Uniunea Europeană. Faptul că Ungaria are o atitudine mai puțin ostilă față de vecina invadată de Rusia promite nu numai coerență de ansamblu în privința deciziilor geopolitice ale UE, ci și un traseu mai lipsit de surprize către apartenența la acest bloc a Ucrainei și, desigur, a Republicii Moldova. Totuși, a presupune, la Ungaria, o atitudine entuziastă în această privință e greșit.
Transnistria este o problemă despre care s-a spus că poate complica integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Pozițiile publice ale oficialilor sunt încurajatoare, pornind de la ideea că există un precedent de primire a unei țări cu probleme de acest tip în UE, al Ciprului. Există, totuși, și îngrijorări neoficiale.
Rezoluțiile Parlamentului European sunt foarte multe și nu au cum produce efecte directe. Cea referitoare la Republica Moldova are, însă, cel puțin o valoare de diagnostic politic.