Lucrează pentru instituții europene și oameni politici, la Bruxelles, prin intermediul propriei firme, Comanescu & Partners. A trecut la consultanță după o carieră de succes în media, de peste 15 ani, în locuri ca PRO TV, Evenimentul zilei sau Mediafax. Are un blog premiat de două ori, Comanescu.ro. A scris mai multe cărți, dintre care una despre presa clasică, new media și branduri personale (Cum să devii un Nimeni Humanitas, 2009) și biografia celui mai influent personaj de culise al țării (Mihnea Constantinescu, omul care a schimbat România fără ca noi să știm, Curtea Veche, 2019). Când nu face toate acestea traduce și redactează pentru Humanitas titluri de istorie, știință și current affairs, pentru a rămâne informat și a-i informa pe alții.
Péter Magyar, politicianul maghiar care a pus capăt unui regim Orbán care acaparase Ungaria timp de 16 ani, a renunțat la veto-ul exprimat de predecesorul său în privința împrumutului de 90 de miliarde oferit Ucrainei de Uniunea Europeană. Faptul că Ungaria are o atitudine mai puțin ostilă față de vecina invadată de Rusia promite nu numai coerență de ansamblu în privința deciziilor geopolitice ale UE, ci și un traseu mai lipsit de surprize către apartenența la acest bloc a Ucrainei și, desigur, a Republicii Moldova. Totuși, a presupune, la Ungaria, o atitudine entuziastă în această privință e greșit.
Transnistria este o problemă despre care s-a spus că poate complica integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Pozițiile publice ale oficialilor sunt încurajatoare, pornind de la ideea că există un precedent de primire a unei țări cu probleme de acest tip în UE, al Ciprului. Există, totuși, și îngrijorări neoficiale.
Dincolo de informațiile punctuale apărute în media, evaluările Comisiei Europene și Consiliului UE referitoare la aderarea Moldovei contează, fiindcă reprezintă desigur, condiții sine qua non ale intrării acesteia în Uniunea Europeană. Republica Moldova apare în documentele respective ca un candidat serios, dar care încă are carențe la capitole esențiale ca justiția sau lupta anticorupție.
Parlamentul European a programat, în plenul de la Strasbourg, marți, 8 octombrie, și miercuri, 9 octombrie, dezbaterea și votul unei rezoluții pentru întărirea rezilienței Republicii Moldova împotriva imixtiunii rusești în alegerile prezidențiale și în referendumul privind integrarea în Uniunea Europeană. Rezoluțiile Parlamentului European sunt foarte multe și nu au cum produce efecte directe. Cea referitoare la Republica Moldova are, însă, cel puțin o valoare de diagnostic politic.
Rezoluțiile Parlamentului European sunt foarte multe și nu au cum produce efecte directe. Cea referitoare la Republica Moldova are, însă, cel puțin o valoare de diagnostic politic.