Vor munci roboții în locul nostru și vom primi un venit minim garantat sau vom deveni sclavii inteligenței artificiale (IA)? Vor face roboții artă, iar noi — curățenie?
Pentru o perspectivă despre cum se văd lucrurile din interiorul industriei, am apelat la Alexandru Voica, român stabilit în Anglia, care a început ca inginer, participând la elaborarea chipurilor instalate în bazele de date folosite în IA, iar acum a trecut la comunicare și guvernanță corporativă. Lucrează pentru o companie care produce clipuri publicitare folosind IA — lucru care poate fi condamnat de lucrătorii din cultură care își pierd din clienți. Fie că îi împărtășim sau nu viziunea, cunoștințele sale din interior ne pot ajuta să înțelegem mai bine niște procese care ne modifică deja viața. L-am întrebat ce putem face pentru a ne adapta sau a supraviețui măcelului IA, dacă vom asista la o revoluție și ce relație cu tehnologia au copiii săi. Deși eu îl văd drept un optimist al tehnologiei, el se poziționează în tabăra realiștilor.
Puțini înțeleg cum funcționează tehnologiile respective și se duc în extreme
VERIDICA: Părerile sunt foarte împărțite în ceea ce ține de IA, care este starea lucrurilor așa cum se vede ea din interior la momentul actual, Alexandru?
Alexandru Voica: Cum văd eu lucrurile? Sunt trei categorii de oameni și sunt toți foarte vocali, pe rețele, pe internet, scriu articole, se înjură și se ceartă între ei pe felul în care văd IA:
- O categorie de oameni care consideră că AI este calea de a crea ființe supernaturale, superioare omenirii. Aceștia investesc mulți bani pentru a-și realiza visul acesta. Un astfel de exemplu ar fi Demis Hassabis și colegii săi de la Google Mind, care vor să creeze o IA superioară inteligenței umane. Ei cred că făcând asta o să creeze o nouă eră a civilizației noastre. Toate bolile vor fi rezolvate, toată sărăcia va fi anulată. Va fi un paradis, o utopie.
- Mai e o categorie de persoane care cred în același lucru, că suntem pe această traiectorie care va crea o inteligență supraomenească, dar care ne va omorî, ne va lua locul ca cea mai sofisticată ființă de pe pământ. Ei au o viziune sumbră a viitorului și fac tot posibilul pentru a încetini sau opri complet dezvoltarea IA. Aceștia vin mai degrabă din științele umaniste, filosofie, literatură SF.
- A treia categorie, din care face parte și (scriitorul SF) Cory Doctorow, (psihologul) Gary Marcus, (scriitorul) Ed Zitron, care sunt foarte prezenți în presă și pe rețele sociale, care cred că IA e o bulă, o fraudă totală, că totul e prost, nimic nu funcționează, că e încă o manifestare a capitalismului scăpat de sub control și că nu e nimic acolo și că doar suntem fraieriți de big tech (marile companii de tehnologie). Deși realitatea se schimbă în jurul lor și lucrurile se schimbă, ei refuză să accepte că lucrurile se schimbă, argumentele lor rămân aceleași. Apropo de bulă, au ei o bulă a lor, în care sunt toți de acord între ei.
Eu cred că majoritatea oamenilor din industrie suntem în afara acestor trei cercuri minoritare, dar gălăgioase, ale căror opinii simpliste, pline de emoție sunt amplificate de rețelele sociale, devin virale. Asta regret eu în discuțiile acestea, că puțini înțeleg cum funcționează tehnologiile respective și se duc în extreme: fie spun că nimic nu funcționează și ne va duce într-un colaps civilizațional, fie că funcționează totul și ne va duce în nirvana.
Majoritatea celor din industrie cred că cu aceste noi tehnologii mai avansate putem crea ceva mai bun decât ce aveam acum 10 sau 20 de ani. Nimeni nu trăiește cu iluzia că face nu știu ce Dumnezeu articial.
Hype-ul vine din presă, din clickbait sau SEO (optimizarea motoarelor de căutare).
VERIDICA: Dar și de la companiile care vor să atragă investiții?
Alexandru Voica: O parte, bineînțeles, e și un hype artificial, creat de investitori ș.a.m.d. Da, sunt elemente de hype, dar asta nu înseamnă că suntem într-o bulă, că nimic nu funcționează, dar nici că vom găsi un Dumnezeu IA. Sunt anumite companii, anumiți investitori foarte activi în a crea bula asta, în a distorsiona realitatea, dar majoritatea sunt cu picioarele pe pământ. Dacă n-ar ști care e realitatea, n-ar investi sumele astea de bani. Mi se pare hilar că anumite persoane care au experiență în domeniu se joacă cu sume colosale doar pentru a alimenta o bulă.
VERIDICA: Dar de ce se investesc asemenea sume colosale?
Alexandru Voica: Peste cinci ani, poate lucrurile se vor schimba. Se investesc bani enormi pentru că tehnologia asta are nevoie în momentul de față de două lucruri mari și late: servere făcute cu tehnologie de la NVIDIA și energie electrică pentru acele servere. Energia poate fi scumpă sau ieftină, depinde de unde o iei, cum o produci, cum e sistemul tău energetic. De exemplu, Franța e diferită de Germania, de Anglia, de SUA, de România. E o chestie fragmentată la nivel de sistemele naționale energetice. Iar pe partea de servere, lucrurile sunt mai uniformizate, NVIDIA are în momentul de față tehnologia perfectă pentru aceste modele de IA și toată lumea cumpără NVIDIA.
VERIDICA: Te preocupă impactul utilizării resurselor energetice pentru IA asupra mediului?
Alexandru Voica: Și aici sunt o grămadă de mituri, care sună bine într-o postare pe social media, într-un articol care să sperie. Eu stau în Anglia. Furnizorul meu de apă din Anglia — doar compania care îmi dă mie apă, nu toată Anglia — pierde într-un an de zile de două ori mai multă apă decât folosește toată industria de tehnologie din lume. Numerele par mari, dar depinde cu ce compari.
Și la nivel de energie electrică, sunt cazuri diferite: în SUA se folosește gaz metan, în Europa - energie regenerabilă. Din punctul meu de vedere, ar trebui să folosim energie regenerabilă, dar fiecare țară decide ce și cum face, acesta e principiul suveranității.
Sunt îngrijorat de impactul de mediu, dar fiecare industrie are un impact de mediu și trebuie să fie îngrijorată de el. Eu cred că industria noastră are impact mai mic față de alte industrii. Întrebarea este: ce ne dă în schimb, ce beneficii, dacă merită impactul ăsta. Care e costul?
Germania și-a construit infrastructura pe premiza că vor primi gaz ieftin de la ruși
VERIDICA: Ai scris un articol în care spuneai că România ar trebui să investească în infrastructura IA. Vorbeai și despre energie și apă. Poți explica mai detaliat ce aveai în vedere?
Alexandru Voica: Uite, de exeplu, Germania și-a construit majoritatea infrastructurii din ultimii 30 de ani pe premiza că vor primi gaz ieftin de la ruși. Ei au renunțat la centrale nucleare. Le-au înlocuit cu centrale pe gaz metan de la ruși. Cu războiul din Ucraina, economia Germaniei suferă. Franța, în schimb, are 70-80% din energie din centrale nucleare, ceea ce înseamnă că ei pot investi în infrastructura pentru IA, pentru că au centrale care nu sunt dependente de Rusia. România are o oportunitate. Putem să construim infrastructura asta, dar să avem independență energetică. Cum ajungem la ea? Ce resurse avem?
Dacă ne întoarcem în istorie, ideea lui Ceaușescu a fost să copieze modelul rusesc, să facă industrializare. Eu sunt dintr-un oraș mic, Bușteni, Prahova, unde majoritatea populației, inclusiv părinții mei, lucrau la o fabrică de hârtie. Care era vai de capul ei. Bineînțeles, după 1989 a dat faliment. De ce? Pentru că utilajele erau vechi, costurile de energie erau mari. România nu s-a industrializat ca lumea, pentru că costurile noastre de energie erau bazate pe cărbune ieftin și prost, care nu dădea randament, pe când la ruși, dacă faci o gaură în pământ, dai de gaze naturale acolo. Pentru ei, era ieftin să folosească cantități industriale de energie. Asta încercam să explic în articol. Că avem oportunitatea să reindustrializăm România, dar să o facem cu energie regenerabilă, ieftină. Nu e o strategie de viitor să depindem de petrol din Rusia.
VERIDICA: Anglia și Franța sunt capii investițiilor în IA în Europa?
Alexandru Voica: Da, dar din motive diferite. Anglia are universitățile de prestigiu, care produc cercetători competenți în IA. Dar nu are resurse naturale și nici infrastructura energetică pentru a construi centrele de date. Costurile de energie din Anglia sunt cele mai mari din Europa, depinde de gaz de import. Dar unde Anglia a avut succes e să construiască produse, firme de AI, inclusiv compania la care lucrez eu. Luăm modele de la Open AI, construim modele de servicii și aplicații pe care le vindem companiilor și consumatorilor. Acolo Anglia are avantajul clar din Europa.
Unde are avantaj Franța este domeniul de energie multă, ieftină, produsă cu centrale nucleare. Au și ei universități care produc cercetători, dar nu la fel de mult ca Anglia. Au și ei câteva firme care sunt în top mondial.
VERIDICA: Crezi că România ar putea fi mai degrabă ca Franța sau ca Anglia?
Alexandru Voica: România poate fi și ca Anglia, și ca Franța. Dar asta ar însemna să ai guvern competent. Pe partea de energie, România ar putea să investească și să construiască hidrocentrale, centrale, bune și serioase, nu doar să se joace. Centrala de la Cernavodă e unul dintre puținele lucruri făcute bine în România.
Pe partea de aplicații, noi nu avem instituții de elită. Dar ce avem noi, am construit o industrie de outsourcing. Să zicem că dacă ești o companie din Germania care are un proiect foarte mare, care ar dura cinci ani, dar dacă aducem niște subcontractori, o firmă în România, în Polonia, în India, Vietnam, Filipine, un an, și așa poate îl finalizăm în trei ani, nu în cinci ani.
Dar tehnologia IA devine suficient de bună ca să elimine sau să reducă mult outsourcingul. E o muncă mai repetitivă. Oportunitatea pentru România este să se repoziționeze. În loc de industrie outsourcing clasică, să se repoziționeze ca resursă de outsourcing IA. Dacă vrei să faci ceva pe IA, vino la noi și facem ce vrei tu.
Este o companie care lucrează cu IA în România, creează sisteme de IA, pe anumite operațiuni din sisteme bancare, de exemplu agenți IA, care fac verificări suplimentare pentru credite. Compania ia tehnologia de pe piață și ajută băncile să o folosească practic.
Ne trebuie mai multe companii de astea care să ia tehnologia IA și să ajute companii mai mari să o folosească. De exemplu Banca Transilvania probabil nu are o echipă de IA, dar au angajat această companie. Mai sunt și alte exemple de clienți. Asta e oportunitatea.
Nu mă pasionează să citesc opere artistice create de IA
VERIDICA: Ai vorbit la nivel macroeconomic, la nivel de companii, dar la nivel de indivizi, eu ca jurnalistă, scriitoare, editoare, ar trebui să îmi fac griji, să învăț să utilizez cât mai eficient tehnologiile existente? Sau un doctor?
Alexandru Voica: Îmi este greu să anticipez ce preferințe vor avea copiii mei. Dar eu, ca un om la 40 de ani, să-mi pună în fața mea cineva un articol scris de IA… Dacă e un articol utilitar, gen să-mi explice cineva cum funcționează o mașină de spălat, eu nu sunt expert în mașini de spălat, dacă IA poate să-mi explice mai bine și mai clar mașina de spălat, nu m-ar deranja. Dar să-mi pună în față o publicație ca Guardian un articol scris de Chat GPT, n-aș da click. Nu mă pasionează să citesc opere artistice create de IA. Generația mea, milenialii, nu cred că-și doresc să consume așa ceva. Poate cei mai tineri o să aibă alte preferințe.
Când vine vorba de doctori…
Pe lângă o companie de IA, lucrez și la o facultate și tocmai ce-am fost la o conferință din The Human Phenotype Project. Acest proiect încearcă să înțeleagă cum funcționează corpul uman, care sunt relațiile dintre gene și mediul înconjurător, de ce eu am ochii maro și tu albaștri, de ce eu mă îmbolnăvesc mai repede decât tine etc. Ideea e că dacă înțelegem biologia corpului uman, vom reuși să descoperim medicamente noi etc. Vom reuși să prevenim boli. Munca asta nu poate fi făcută doar de oameni. Să te uiți la milioane și milioane de date și statistici, să recunoști legăturile între acele puncte de date. Nu se poate face asta manual, se poate face doar cu IA. Creierul uman nu poate simula/prezice toate variantele. IA poate să simuleze un număr infinit de posibilități și poate să găsească posibilitatea cea mai bună. Asta cred că ar fi definiția Inteligenței Artificiale.
Dacă iei definiția asta și o aplici în medicină, ea poate avea rezultate extraordinare pentru noi. De exemplu, dacă încerci să găsești un anumit medicament sau tratament pentru un anumit gen de cancer. Dacă te uiți la milioane și milioane de pacienți cu cancer la sân sau de ficat, ai zeci de mii de medicamente pe care să le combini; dacă ai un pacient în fața ta cu un anumit fenotip și genetică, care e medicamentul cel mai util dacă nu să îi termine cancerul, cel puțin să i-l încetinească? Acolo e IA de folos, nu să înlocuim doctorii.
VERIDICA: Deci, tu nu crezi că IA va duce la reducerea locurilor de muncă?
Alexandru Voica: Nu știu dacă pot să răspund la întrebarea asta. E sigur că unii își vor pierde locul de muncă. Dar va duce la situația asta când toată lumea va fi șomeră și toți vom fi muritori de foame? Nu e real scenariul ăsta.
De exemplu, eu lucram la o companie în Anglia. Îți comandai de pe site-ul lor ce mâncare vrei și ți-o trimiteau acasă. Sistemele automate din hangare aduceau mâncarea de la rece la stații de cules, lumea lua dintr-o pungă și o punea în plasa ta, ți-o aducea acasă. De exemplu dacă comandai pâine, salam, venea cutia cu salam, omul lua salamul și-l punea în punga ta și ți-o ducea acasă într-o dubă.
Prima variantă a acestui sistem automatizat nu funcționa bine. Se tot blocau, se stricau repede lucrurile. Erau mulți tehnicieni care se chinuiau prin niște benzi, era totul unsuros, nu era o slujbă care aducea bucurie. A doua generație a sistemului era mult mai bună. Atunci bineînțeles a fost nevoie de mai puțini oameni care să repare. Dar ce trebuia să facem, să ținem sistemul acela care nu funcționa ca să ținem încă 30 de oameni în plus în job-uri? Alea sunt job-urile pe care vrem să le ținem?
VERIDICA: E și o întrebare politică complicată: ce job-uri păstrăm, la ce job-uri renunțăm, ce job-uri creăm? Dar te aștepți la o revoluție produsă de IA?
Alexandru Voica: Toată lumea se așteaptă să se trezească într-o zi că nu mai recunosc lumea de azi față de lumea de ieri. Nu așa se întâmplă lucrurile în istorie. Noi, ca oameni, avem nevoie de mai mult timp să ne adaptăm, n-o să fie o chestie peste noapte.
Vom avea produse și servicii mai bune decât ce avem azi? Absolut sigur.
Sistemele de educație de astăzi nu sunt și nici nu vor să fie modernizate
VERIDICA: Dar la nivel de cetățean sau profesionist, ai sfaturi cum poți fi mai pregătit pentru a te adapta la o lume cu IA sau fiecare își va da seama pe parcurs?
Alexandru Voica: E greu să dau sfaturi generale, dar dacă mă uit la experiența mea personală, eu am fost inginer, nu aveam experiență în comunicare. Într-o zi m-am gândit că nu mai vreau să fac inginerie, vreau să fac comunicare, atunci m-am dus, m-am informat, m-am educat și am făcut schimbarea asta destul de radicală. Dar schimbarea asta radicală s-a produs, pentru că eu mi-am dorit-o. Cred că în Europa avem o problemă, că multă lume nu vrea să se schimbe. Sfatul meu ar fi să nu trăiești în trecut și să fii pregătit pentru viitor, să ai flexibilitate să te adaptezi mai ușor la schimbări. Dacă ai flexibilitatea asta, te vei adapta.
Cea mai mare îngrijorare a mea față de Europa e că e o societate conservatoare, nu în sensul politic, ci de mentalitate. Mi se pare că trăiește în secolul XIX sau XX, nu trăiește în secolul XXI. Dacă mă ține ceva treaz noaptea, asta e.
VERIDICA: În ce sens? Vizavi de reglementări?
Alexandru Voica: În sens general. De la oamenii de rând, care vor toate drepturile, dar nu muncesc pentru ele. Părinții mei m-au educat că dacă vrei ceva, trebuie să muncești pentru asta. Noi, în Europa, vrem asistență socială, slujbe, case, dar putem să le avem doar dacă avem o economie viabilă. Dacă nu ai o economie viabilă, cine plătește pentru toate lucrurile astea? Răspunsul e că depinzi de împrumuturi mari, exagerate. Asta nu mai ține de IA. Parcă nu mai vrem să construim economii de succes. Am pierdut ambiția, motivația de a avea economii bune. Economiile astea ne dau nu numai standardul de viață pe care ni-l dorim, dar și spiritul ăsta european, de a proteja mediul. Dacă noi nu-l protejăm, cine îl va proteja? America, India? Dacă noi nu putem fi lideri mondiali în IA, atunci pierdem și tot sistemul nostru de valori. Atunci, la revedere, Uniunea Europeană.
Al doilea sfat: cred că totul pornește de la educație. În orășelul meu, nu era profesor de engleză. Eu dorindu-mi să învăț engleza, mă uitam la TV pentru accent și citeam cărți pentru vocabular. Acum multă lume zice că am accent american - da, pentru că am învățat-o de la TV! Educația mea la engleză nu a fost una formală, ci una independentă. Cred că sistemele de educație din momentul de față nu sunt și nici nu vor să fie modernizate. România produce generații întregi de analfabeți. Ei cresc și ajung adulți, lucrează cu o productivitate redusă. Atunci economia nu-ți funcționează și de-acolo totul se prăbușește. Care este răspunsul? Să avem un sistem de educație modernizat. Eu m-aș uita foarte serios la sistemul de educație, nu numai din România: ce am putea îmbunătăți pentru a evita producerea de generații întregi de analfabeți. Asta se vede și în cum votăm.
VERIDICA: Copiii tăi ce relație au cu tehnologia?
Alexandru Voica: Eu am o fată de 9 ani și un băiat de patru ani. De când s-au născut, nu le-am pus un ecran în față. Singurul ecran pe care-l știu este televizorul la care se uită o dată pe săptămână, la weekend, la un film.
VERIDICA: Și în rest, ce fac, citesc?
Alexandru Voica: Citesc, scriu, cântă, se joacă. Eu am vrut să le dau lor copilăria pe care am avut-o eu.
Când văd că părinții îi pun tableta în fața copilului de la un an, două-trei ore, întrebarea mea este: la ce rezultat te aștepți? Putem discuta rolul companiilor astea de tehnologie, dar la nivel de părinți, de familie, de ce trebuie să-i pui tableta două ore în față, de ce nu-i dai o jucărie în mână? Găsim răspunsuri facile și ignorăm responsabilitatea părinților. Mai vezi și situații când te duci la un restaurant și părintele e la telefon și dă scroll toată seara, copilul e la tabletă. La ce-ai mai făcut copiii, dacă ei cresc cu tableta și tu stai în telefon? Nu cred că internetul sau telefoanele sunt singurele care ne duc spre situația asta.
VERIDICA: Dar copiii tăi n-au avut de suferit la nivel de integrare socială la școală, pentru că ceilalți copii ar folosi tabletele mai mult?
Alexandru Voica: Fata mea zice că o să-și ia telefon la facultate. Eu n-am venit cu abordarea că n-ai voie să folosești telefonul sau tableta. Dacă are nevoie de informație pentru școală, îi împrumut fetei calculatorul pentru jumătate de oră. Dar nici ea, nici băiatul, pe moment, nu au dorință să aibă telefonul lor. Fata mea, dimpotrivă, îmi spune că se uită la colegi care sunt prostiți de youtuberi care fac gaming.
VERIDICA: Crezi că acesta e răspunsul și vizavi de calitatea studenților de azi, că ea vine din copilărie?
Alexandru Voica: O parte da, evident, dar o parte ține de felul în care se predă la școală, care a rămas la fel ca acum 40 de ani. Și atunci copiii nu au curiozitatea de a învăța și atunci apelează la Chat GPT și aia e. Dacă sistemul educațional e mai adaptat la realitatea de azi, e altceva.
Soția mea e din Canada și sistemul lor educațional e printre cele mai bune, pentru că au înțeles că nu mai poți preda în 2025 cum predai în 1995. Dar asta necesită programe de modernizare. Danemarca, Suedia, Finlanda, la fel… S-a făcut un tabel cu cantitatea de informații false consumate pe zi: România era pe locul I, Finlanda - pe ultimul loc. Pentru că în Finlanda, copiilor li se face educație de mici despre dezinformare, despre cum poți detecta falsuri. E crunt.
