Cea mai gravă amenințare la adresa securității Republicii Moldova rămâne încălcarea spațiului aerian național, în contextul tensiunilor din regiunea Mării Negre și a războiului din Ucraina, a declarat șeful Marelui Stat Major al Armatei Naționale, Vitalie Micov. Într-un interviu pentru Veridica, el a menționat totodată amenințările cibernetice și războiul electronic ca parte a unui spectru larg de riscuri pentru securitatea Republicii Moldova. Deși pericolul unui conflict militar convențional este redus, țara se confruntă cu atacuri hibride și război cognitiv, vizând influențarea mentalității și identității naționale, mai spune Vitalie Micov.
VERIDICA: Domnule Micov, războiul din Ucraina care a intrat în al cincilea an, a schimbat radical arhitectura de securitate în regiunea Mării Negre. Republica Moldova a trebuit să se adapteze, a fost nevoie de o schimbare de paradigmă. Din ce se întâmplă în regiune și în lume în general, vedem că lucrurile nu merg spre pace, vedem asta și din declarațiile multor lideri politici. Din perspectivă militară, care sunt cele mai importante riscuri pentru Republica Moldova în acest moment?
VITALIE MICOV: În primul rând, aici putem vorbi despre încălcarea spațiului aerian național. După cum cunoașteți din surse oficiale, inclusiv din partea structurilor militare și a instituțiilor din Sistemul Național de Apărare și Securitate, există un număr documentat de cazuri de violare a spațiului aerian, în urma atacurilor din regiune.
Totodată, avem în vedere și prezența ilegală a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova, care nu fac parte din niciun format recunoscut de misiuni de pacificare, precum și alte riscuri ce pot apărea din perspectivă militară. În acest context, sunt vizate inclusiv amenințările din domeniul cibernetic, din sfera războiului electronic, precum și alte riscuri posibile care pot apărea. Prin urmare, este vorba despre un spectru larg de amenințări la adresa securității Republicii Moldova.
VERIDICA: Dar dacă ar fi să vorbim despre amenințările directe, există pericolul unui război în sensul clasic?
VITALIE MICOV: Eu nu aș vorbi neapărat despre un război clasic. Mai degrabă este vorba despre aspecte ce țin de războiul cognitiv, de încercări de influențare a mentalității sau a identității naționale.
În acest context, inclusiv Armata Națională are un rol în comunicarea strategică, atât prin acțiuni proactive, cât și prin dialogul cu publicul și combaterea dezinformării din spațiul public. În același timp, alte riscuri țin de domeniul cibernetic. Structurile Ministerului Apărării, prin subdiviziunile specializate, acordă sprijinul necesar pentru combaterea acestor fenomene. În general, acolo unde este posibil, Ministerul Apărării și Armata Națională încearcă să facă față acestor provocări și să sprijine celelalte instituții specializate.
Securizarea spațiului aerian și nivelul actual de dotare
VERIDICA: Dacă e să ne referim la securizarea spațiului aerian despre care ați menționat și dumneavoastră, cum arată în acest moment Republica Moldova în această privință? La ce etapă ne aflăm? Cât de dotați suntem?
VITALIE MICOV: Vreau să mă opresc la situația inițială, moștenită din perioada Uniunii Sovietice, în ceea ce privește sistemele existente și nivelul lor de operaționalizare. Ministerul Apărării a fost nevoit să aloce resurse financiare semnificative pentru menținerea și funcționarea acestor sisteme de tip sovietic, care, cel mai probabil, nu se mai regăsesc în dotarea statelor vecine, inclusiv a celui aflat în prezent în război.
Modernizarea acestor sisteme ar fi fost extrem de costisitoare, motiv pentru care nu era justificată investiția în ele. În acest context, strategia militară a pus accentul pe priorități noi, în special pe dezvoltarea capabilităților de avertizare timpurie.
Avertizarea timpurie este strâns legată de monitorizarea și gestionarea spațiului aerian, astfel încât să avem capacitatea de a observa și analiza ce se întâmplă atât în spațiul aerian național, cât și în cel adiacent. În acest domeniu, eforturile Ministerului Apărării au fost considerabile.
De asemenea, vreau să subliniez importanța cooperării internaționale în acest proces, prin care unități și centre specializate, civile și militare, realizează schimb de informații privind gestionarea spațiului aerian.
Totodată, au fost depuse eforturi pentru ajustarea legislației naționale în domeniul managementului spațiului aerian, în colaborare cu instituțiile abilitate ale statului. Împreună, aceste structuri asigură monitorizarea eficientă a spațiului aerian, identificarea obiectelor aflate în proximitate sau pe teritoriul național, evaluarea eventualelor încălcări și adoptarea măsurilor necesare, inclusiv informarea populației în cazul unor riscuri sporite de securitate.
VERIDICA: De fapt, în această situație, Republica Moldova este protejată acum de Ucraina. Cum colaborați cu colegii ucraineni? Care este comunicarea între cele două instituții, de la Chișinău și Kiev?
VITALIE MIHOV: Eu, personal, în calitate de șef al Marelui Stat Major, vreau să mulțumesc poporului ucrainean pentru eforturile depuse și pentru capabilitățile pe care le demonstrează în protejarea propriului spațiu aerian, dar și, indirect, al nostru.
Totodată, vreau să vă asigur că, 24 de ore din 24, are loc un schimb constant de informații cu structurile specializate în managementul spațiului aerian din Ucraina și România, pentru o gestionare cât mai eficientă a acestuia. Aceste informații sunt analizate în permanență și transmise în timp util pentru a permite luarea măsurilor necesare.
Capacități de apărare antiaeriană și vulnerabilități
VERIDICA: În contextul încălcărilor repetate ale spațiului aerian și al incidentelor cu drone, inclusiv cu potențial exploziv, ce capacități are în prezent Republica Moldova pentru apărarea aeriană și ce elemente lipsesc pentru a avea un sistem complet funcțional? De asemenea, care este stadiul actual al achiziției și operaționalizării radarelor anunțate, inclusiv cel finanțat cu sprijinul Uniunii Europene?
VITALIE MICOV: Pot să vă spun că este nevoie de o abordare mult mai complexă, nu una simplificată, pe anumite segmente. Din păcate, în ultimii 35 de ani de existență a Armatei Naționale, acest domeniu nu a beneficiat de atenția necesară.
Sistemele existente, inclusiv cele pe care le mai menținem operaționale în prezent, au fost concepute pentru identificarea țintelor majore, conform priorităților și regulamentelor de atunci.
O abordare mai complexă presupune însă cheltuieli mult mai mari pentru protejarea spațiului aerian național. Totodată, statutul de neutralitate nu ne protejează de traversarea ilegală a rachetelor sau a altor obiecte aeriene fără pilot.
În acest context, Ministerul Apărării, împreună cu structurile abilitate, a analizat aceste riscuri, astfel încât, cel puțin, să putem monitoriza spațiul aerian și să confirmăm sau să infirmăm prezența acestor obiecte. Ulterior, se urmărește identificarea resurselor necesare pentru a trece la măsuri tactice și tactico-operative de neutralizare, în cazul pătrunderii ilegale în spațiul aerian național.
Totodată, trebuie menționat că fiecare incident, inclusiv cel recent cu drone echipate cu explozibil, evidențiază un nivel mai ridicat de risc, mai sofisticat, ceea ce impune adoptarea unor măsuri esențiale pentru prevenirea unor astfel de încălcări ale spațiului aerian.
VERIDICA: Are Republica Moldova resursele necesare pentru a neutraliza astfel de obiecte?
VITALIE MICOV: Eu nu pot să răspund dacă Republica Moldova are toate resursele necesare, dar vreau să subliniez că conducerea Ministerului Apărării și Armata Națională, din bugetele proprii și cu sprijinul partenerilor, identifică soluții optime pentru a crea capabilitățile minime necesare pentru a controla astfel de amenințări.
Rolul Uniunii Europene în securitatea Republicii Moldova
VERIDICA: După incidentele cu drone care au pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova, șefa diplomației europene, Kaya Kalas, a anunțat un sprijin de 20 de milioane de euro pentru consolidarea apărării antiaeriene a Republicii Moldova, fonduri care urmau să ajungă anul trecut, inclusiv pentru achiziția a opt baterii de rachete cu rază scurtă. Ce înseamnă, de fapt, în termeni operaționali, aceste opt baterii pentru arhitectura de apărare a Republicii Moldova?
VITALIE MICOV: Vreau să vă asigur că, prin transparență și credibilitate, am obținut mai multe fonduri necesare sub formă de asistență declarată, care, sunt integrate în planurile operaționale. Totuși, țin să menționez că cifrele sau datele concrete indicate nu înseamnă că vom avea imediat aceste capabilități. Acestea trebuie să fie produse, integrate, operaționalizate și ulterior utilizate efectiv în interesul protecției statului.
Discutăm despre durata și implementarea proiectelor, iar în acest context, pentru a evita dezinformarea populației, reiterez că ceea ce s-a declarat, de exemplu 20-25 de unități, poate fi realizat în perioada 2025-2027 sau chiar până în 2028, în funcție de disponibilitatea industriei de apărare de a produce aceste elemente.
VERIDICA: Dar cât de ușor pot fi integrate aceste sisteme? Ce capabilități avem? Cum este instruit personalul? Uniunea Europeană își asumă și acest aspect?
VITALIE MICOV: Având în vedere lipsa sistemelor de apărare antiaeriană, noi practic începem de la zero la unu. La stadiul actual integrăm din mers. Ce ține de instruirea și formarea profesională care sunt esențiale, vreau să menționez că pentru a pregăti un inginer, este nevoie de aproximativ patru ani de studiu în instituții de învățământ specializate, cel puțin în România sau în alte state care operează astfel de sisteme sofisticate.
În ceea ce privește sistemele tactice, instruirea este uneori inclusă în pachetul livrat, iar alteori trebuie realizată separat. Noi comparăm aceste sisteme și cu cele deja existente în Armata Națională, unde procesul de instruire nu este la fel de complex. Totuși, prin experiența acumulată în exercițiile internaționale și prin testări practice, putem atinge nivelul minim necesar pentru operaționalizarea acestor capabilități.
VERIDICA: Președinta Maia Sandu spune că singura cale de a ne asigura pacea este aderarea la UE. Ce instrumente are UE pentru a ne asigura apărarea?
VITALIE MICOV: Doamna Comandant Suprem a specificat foarte clar care este obiectivul de nivel politic. Din perspectiva militară, integrarea în Uniunea Europeană rămâne un obiectiv prioritar și pentru noi. Din perspectiva contribuției la securitatea militară, acest obiectiv este vizibil și palpabil, iar Armata Națională participă activ în mai multe programe de integrare, inclusiv prin proiecte coordonate de structurile Ministerului Apărării.
Din perspectiva Armatei Naționale și a Statului Major, pot să vă comunic că, începând cu cooperarea interinstituțională cu Statul Major Militar al Uniunii Europene și continuând cu programele European Peace Facility, Common Security and Defence Policy și altele, noi dezvoltăm cooperarea în contextul pregătirii profesionale a Armatei Naționale și al contribuției la securitatea regională. Țin să menționez că Armata Națională participă și la misiuni sub egida Uniunii Europene, cum sunt, de exemplu, operațiunea U4LT din Bosnia și Herțegovina sau misiunile de instruire ale Uniunii Europene în Africa Centrală. Prin contribuția noastră și atingerea nivelului minim de interoperabilitate cu partenerii, confirmăm statutul de partener credibil, capabil nu doar să solicite asistență, ci și să contribuie activ la securitatea regională și la dezvoltarea de capabilități internaționale, la cererea Uniunii Europene.
VERIDICA: Pe ce parteneri externi se bazează cel mai mult Republica Moldova în dezvoltarea capacităților de apărare? Care sunt principalele țări cu care cooperăm bilateral în domeniul militar?
VITALIE MICOV: Avem, în prezent, o reputație extraordinară datorită efortului politic, începând de la capacitatea de absorbție și contribuțiile la securitatea regională, până la înțelegerea situației regionale. Acest lucru crește numărul țărilor cu care Republica Moldova are parteneriate eficiente. În acest context, ne referim atât la partenerii și vecinii noștri, România și Ucraina, cât și la contribuțiile importante ale Statelor Unite, Marii Britanii, țărilor nordice, țărilor baltice, Olandei și altor state, fiecare aducând aportul său la dezvoltarea capabilităților Armatei Naționale.
Relația strategică cu România
VERIDICA: Cum arată relația noastră bilaterală de securitate și apărare cu România. Care sunt direcțiile strategice în această colaborare?
VITALIE MICOV: Cu frații noștri din România avem o cooperare extraordinară. România rămâne un partener strategic primordial, vizibil în dezvoltarea diferitelor capabilități. Ministerul Apărării Naționale, împreună cu Statul Major General, au o cooperare aproape săptămânală în cadrul diferitelor proiecte și în realizarea acestora, începând de la schimbul de informații și până la instruirea și educația corpului de soldați, sergenți și ofițeri. Avem o multitudine de proiecte, de la înfrățirea unităților militare până la diferite forme de instruire la munte și la mare, precum și participarea în operațiuni comune. Într-adevăr, nu am cuvinte să descriu cât de strânsă și eficientă este colaborarea noastră cu partenerii români.
VERIDICA: Cum contribuie Republica Moldova și Armata Națională la asigurarea securității pe segmentul de frontieră cu Ucraina și care este colaborarea cu partenerii ucraineni? În ce domenii cooperăm și putem oferi sprijin direct Ucrainei în contextul războiului actual?
VITALIE MICOV: Așa cum am menționat anterior, în prezent accentul principal este pe schimbul de informații, inclusiv date legate de situațiile de urgență în spațiul aerian, informații de la frontieră și alte aspecte relevante. De asemenea, Armata Națională este pregătită să instruiască specialiști în domeniul identificării și neutralizării obiectelor explozive, precum și în alte domenii recent identificate, pentru a contribui la dezvoltarea capacităților de apărare ale statului vecin.
Bugetul apărării și obiectivele de modernizare
VERIDICA: După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, Republica Moldova a revizuit Strategia Națională de Securitate, Strategia de Apărare și Strategia Militară. Noua Strategie Militară prevede o creștere treptată a bugetului pentru apărare până la 1% din PIB până în 2030. Este suficient pentru necesitățile Republicii Moldova?
VITALIE MICOV: Având în vedere experiența statelor vecine, a statelor de dimensiuni și caracteristici similare, precum și a statelor neutre, cum sunt Irlanda sau Austria, care și ele au majorat cheltuielile pentru a pune accent pe modernizarea sistemelor de apărare, trebuie menționat că, în cazul nostru, nu putem discuta cu cifre exacte dacă 1% din Produsul Intern Brut este suficient în prezent. Din perspectiva documentelor aprobate, și anume a Planului Național „Forța 2025-2035”, experții noștri consideră că alocarea acestor sume este benefică pentru continuarea procesului de modernizare și dezvoltare a capabilităților militare ale Armatei Naționale, deoarece statutul de neutralitate nu presupune lipsa forțelor armate, ci necesitatea de a avea abilități de reacție promptă în fața diferitelor situații cu caracter militar.
VERIDICA: Care sunt prioritățile reale atunci când bugetul este redus, ca să spunem așa? Ce priorități avem noi acum?
VITALIE MICOV: Strategia militară actuală răspunde la 12 priorități de bază, dintre care unele au fost deja puse în aplicare, în special în domeniul protecției și apărării spațiului aerian, având în vedere costurile estimate pentru operaționalizarea acestor sisteme. Aceasta devine prioritatea numărul 1 la toate nivelurile, pentru a proteja cetățenii de toate pericolele existente și viitoare.
În continuare, perspectiva de dezvoltare se concentrează pe capabilități de manevră, forțe speciale și, în special, pe noi capabilități pe care Armata Națională nu le-a avut sau le-a avut în cantități foarte limitate după destrămarea Uniunii Sovietice. Aici includem capabilități de apărare cibernetică, război electronic – ofensiv și defensiv –, sisteme autonome terestre și aeriene, precum și alte capabilități necesare. Desigur, sustenabilitatea Forței rămâne o prioritate. Strategia Militară descrie clar fiecare prioritate, cu termene optime de realizare și cu estimarea fondurilor necesare pentru dezvoltarea acestora.
Pregătirea pentru amenințări hibride
VERIDICA: Este Armata Națională pregătită doar pentru un conflict convențional sau și pentru scenarii hibride – atacuri cibernetice, dezinformare, presiuni energetice?
VITALIE MICOV: Întorcându-mă la anul 2022, acum patru ani, structurile specializate au fost puse în situația de a se adapta la contextul regional, moment în care am început să vorbim aceeași limbă și să folosim aceeași simbolistică, în vederea construirii unei reacții prompte la situațiile apărute. În decursul acestor patru ani, coeziunea dintre structurile de forță și instituțiile statului a crescut semnificativ. Am învățat foarte multe lecții, iar una dintre cele mai importante este atingerea unui nivel adecvat de interoperabilitate: vorbim aceeași limbă și ne susținem reciproc în diverse situații, de la crize cauzate de condiții meteorologice nefavorabile până la atacuri cibernetice, așa cum ați menționat.
Ultimul atac cibernetic din 2024, resimțit și în Republica Moldova, a demonstrat încă o dată necesitatea coeziunii și a dezvoltării unor capabilități foarte specifice, în special în domeniul securității cibernetice. Suntem mândri de specialiștii noștri în apărare cibernetică, care contribuie inclusiv la instruirea și formarea experților din alte instituții ale statului responsabile de acest domeniu. În ceea ce privește amenințările hibride, există, de asemenea, coeziune, înțelegere și un schimb constant de informații.
Într-o țară atât de mică, cooperarea este esențială, iar cel mai important este faptul că ne instruim împreună. Exercițiile comune și programele de profesionalizare, realizate prin Academia Militară și alte instituții ale armatei, ne permit să atingem nivelul necesar de interoperabilitate, să vorbim aceeași limbă și să reacționăm prompt în orice situație, oferind sprijin atât prin resurse umane și materiale, cât și prin expertiză specializată. Sunt de acord că cei 35 de ani de dezvoltare nu sunt suficienți și că mai avem multe de învățat și de consolidat. Totuși, prin dedicația personală și profesională a colegilor mei, încercăm să facem față tuturor situațiilor care apar în prezent.
VERIDICA: Domnule Micov, care este rolul armatei într-un context în care agresiunea nu începe neapărat cu tancuri, ci cu manipulare informațională? Cât de mult a afectat propaganda și dezinformarea activitatea dvs?
VITALIE MICOV: Armata Națională este oglinda societății. Tot ceea ce se întâmplă în societate, inclusiv aspectele de dezinformare sau dezechilibrare a populației, mai devreme sau mai târziu ajunge în armată. Aceasta a generat necesitatea creării în cadrul Armatei Naționale a unor subdiviziuni specializate în combaterea dezinformării, astfel încât, în societatea militară și în cadrul structurilor specializate, să existe o entitate care să contracareze dezinformarea provenită din spațiul public și să coordoneze activități proactive.
Instrumentele sunt unice, probabil, între structurile de forță la nivel de stat: Armata Națională deține mass-media proprie, stații radio militare, emisiuni militare și promovează imaginea instituției în societate. În plus, prin desfășurarea diferitelor forme de instruire internă, lucrăm activ la combaterea acestor fenomene. Dacă un militar în uniformă confirmă sau infirmă un fapt, mesajul este mult mai credibil decât dacă ar fi transmis de alte surse sau pe platforme de socializare. Acest instrument funcționează eficient, ne mândrim cu el și încercăm să răspândim aceeași practică și în alte subdiviziuni din sistemul național sau în structurile destinate apărării naționale.
VERIDICA: Care sunt cele mai dese falsuri, care sunt răspândite referitoare la armată?
VITALIE MICOV: Pot să vă dau drept exemplu, cazul unor falsuri legate de extinderea duratei serviciului militar. De exemplu, pot confirma că aspecte vehiculate în statul vecin, România, s-au regăsit și în spațiul nostru mediatic, unde a început discuția despre prelungirea serviciului militar activ până la 35 de ani. Colegii noștri au combătut acest fals prin argumente juridice și legale. Același lucru s-a întâmplat și cu alte detalii care, la prima vedere, par banale pentru societate, dar pentru comunitatea militară sunt, uneori, foarte importante.
VERIDICA: Dar, cum combateți narațiunile false, privind înarmarea excesivă?
VITALIE MICOV: Cu așa-numita „înarmare excesivă” lucrurile sunt mult mai simple. Înarmarea presupune creșterea numărului, cantității sau volumului de muniții și armament. Există structuri internaționale specializate care evaluează anual situația fiecărei forțe armate din lume. Conform acestor cercetări, Republica Moldova sau forțele noastre armate nu au înregistrat nici creșteri, nici scăderi semnificative, în funcție de situația existentă.
Noțiunea de înarmare și cea de înlocuire a armamentului învechit sau inutilizabil reprezintă lucruri diferite. De asemenea, schimbarea standardelor în ceea ce privește sistemele de armament sau trecerea de la un sistem la altul, prin înlocuire, nu se consideră înarmare propriu-zisă.
Ceea ce se întâmplă acum, de fapt, în Republica Moldova este o tranziție către un alt sistem. Adoptăm un nou standard, iar acest lucru este determinat de lipsa calibrului sau a armelor respective, care erau produse în perioada Pactului de la Varșovia sau în perioada sovietică. Toate statele, inclusiv cele din cadrul Alianței Nord-Atlantice, trec treptat la un alt calibru standard.
La fel, Republica Moldova, prin Armata Națională, se aliniază treptat acestui proces. Arma de calibru Kalashnikov rămâne în dotare pentru instruire și formare. Însă subunitățile și unitățile militare care participă la operații internaționale de menținere a păcii, sub egida diferitelor organizații, unde este necesară compatibilitatea calibrului cu cel al partenerilor, vor continua procesul de transformare.
Pregătirea civilă pentru situații de criză
VERIDICA: Premierul polonez Donald Tusk, sau comandanți militari, precum omologul dumneavoastră britanic, avertizează că populația civilă ar trebui să se pregătească atât psihologic, cât și practic pentru un posibil sau un eventual conflict cu Rusia. În Republica Moldova nu se spune dacă e cazul să ne pregătim. Este nevoie de o discuție publică mai deschisă despre pregătirea civilă pentru situații de urgență? Și cine ar trebui să o inițieze?
VITALIE MICOV: În ultimii patru ani, structurile responsabile de stat, de la conducerea supremă și până la conducerea militară, au luat măsuri necesare pentru dezvoltarea sistemului interinstituțional, având în vedere potențiala creștere a situațiilor de risc. Am subliniat faptul că este datoria fiecărui cetățean al Republicii Moldova să facă parte din Sistemul Național de Apărare și să contribuie, având în vedere că este inclus și în Sistemul Național de Mobilizare.
În prezent, Ministerul Apărării urmează să vină cu inițiative noi privind modificarea sistemului actual de mobilizare, pe principii voluntare și alte modele. Este un concept care merită discutat și studiat, bazat pe conștiința fiecărui cetățean care poate contribui la apărarea națională.
Rolul meu, ca militar profesionist care a depus jurământul, este – la fel ca al colegilor mei – să apărăm țara. Acum este rolul fiecărui cetățean să înțeleagă necesitățile actuale ale sistemului național de apărare și securitate și să contribuie personal, implicându-se într-una din formele de pregătire și instruire a cetățenilor. Ministerul Apărării și Armata Națională sunt obligate să ofere această posibilitate cetățenilor, de la elementele de bază în caz de ripostă, până la instruirea avansată, pentru cei care se regăsesc în rezerva profesionistă.
VERIDICA: Deci va fi lansată o discuție publică pe acest subiect despre pregătirea civilă pentru situații de criză sau de urgență. Dar Republica Moldova pe câți militari s-ar putea baza în acest moment, profesioniști, rezerviști, în caz de necesitate?
VITALIE MICOV: Calculul estimativ se bazează pe diferite scenarii și opțiuni. Evoluțiile sunt diferite, iar pachetele de resurse sunt variabile, astfel încât, la nevoie, să poată fi activate pentru o reacție promptă în orice situație.
VERIDICA: Guvernul promovează ideea unei armate moderne și profesioniste, cu militari motivați, instruiți și angajați pe bază de contract. Dumneavoastră, cum considerați, care este structura ideală pentru un efectiv în următorii ani?
VITALIE MICOV: În contextul retenției și recrutării în rândurile Armatei Naționale, avem nevoie de militari profesioniști, dedicați profesiei, în numărul necesar pentru îndeplinirea misiunilor pe timp de pace, gestionarea situațiilor de criză și creșterea capacității de reacție la riscuri potențiale. Formula perfectă pentru profesionalizarea forțelor armate nu a fost găsită de niciun partener și trebuie să fie echilibrată între forța activă, forța de rezervă și elementele militare în termen. Totodată, trebuie menționat că corpul militarilor în termen are un rol important în educația militar-patriotică a tinerilor cu vârste între 18 și 27 de ani. În acest sens, Armata Națională rămâne instituția statului responsabilă pentru formarea spiritului de patriotism și educația militară a cetățenilor tineri.
