Paula Erizanu este scriitoare și jurnalistă. Colaborează cu publicații internaționale precum BBC, The Guardian, Financial Times, London Review of Books, Scena9 ș.a. În 2019, a fost nominalizată la premiul „Jurnalista de cultură a anului” în cadrul competiției britanice „Words by Women”. A coordonat, împreună cu Alina Purcaru, cele trei volume ale proiectului Un secol de poezie română scrisă de femei (Cartier, 2019-2021), în care apar textele a o sută de poete care au scris în limba română în ultimii o sută de ani. În 2022, a fost desemnată Tânărul Scriitor al Anului, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, organizată de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația EURO CULTURART, pentru romanul său Ard pădurile.
Miza Kremlinului în Republica Moldova înainte de alegerile din toamnă, ca de altfel dintotdeauna, este să ne facă să nu avem încredere unii în alții. Este un screnariu pe care l-au încercat și la ei acasă.
Unii politicieni o poartă ca pe o broșă la sărbători. Alții o văd ca pe o listă de poeți decedați din manuale sau ca pe niște cuvinte care nu înseamnă nimic, dar sună frumos. Foarte frumos. E și această manifestare parte din cultura noastră națională, moștenită din limbajul de lemn și formalitatea din comunism, când nu puteai spune direct ce crezi, dar trebuia să-ți bifezi prezența la tot felul de sindrofii. Am schimbat monumentele la care ducem flori, dar nu neapărat și felul în care ne raportăm la ele.
Anul 2024 a fost unul fără precedent: mai mult de jumătate de glob și-a ales elitele politice. Care sunt lecțiile din alegerile prezidențiale și referendumul desfășurat în Republica Moldova? Ce avem de învățat din europarlamentarele, parlamentarele, localele și prezidențialele din România?
Cum ar trebui să fie cel de al doilea mandat de președinte al Maiei Sandu? Am discutat cu jurnaliști și analiști politici despre provocările acestui mandat, în lumina alegerilor din SUA, dar și în vederea scrutinului parlamentar din anul viitor.
Dacă la nivel internațional am primit felicitări pentru referendumul pro-UE și alegerile prezidențiale, pe interior, rezultatele au venit ca un șoc pentru cei dintre noi care am crezut sondajelor care arătau o susținere de până la 65% pentru Uniunea Europeană a cetățenilor moldoveni.
Acum câteva săptămâni, zeci de site-uri de știri românești — multe dintre ele respectabile — au dat, cu variații, titlul: „Comoara folosită de o bătrână din Buzău ca opritor de ușă. Valorează peste un milion de euro”. Citesc și eu cu interes superba poveste și o împărtășesc pe Twitter, deși ca știre mi se pare scrisă un pic confuz.
A traversat Atlanticul pentru cercetarea sa despre impactul intergenerațional al represiunilor sovietice. A fost în Găgăuzia de zeci de ori, însă la Paris niciodată. Învață și vorbește atât româna, cât și rusa. Doctorandă la prestigioasa universitate americană Princeton, Isabelle DeSisto cercetează felul în care experiențele foametei sau ale deportărilor în familie au influențat opțiunile politice ale urmașilor. Cum și de ce a ajuns să documenteze Republica Moldova și aflați în interviul de mai jos.
Jurnalist și apărător al drepturilor omului, creștin și anarhist, Maksim Butkevici s-a alăturat Forțelor Armate Ucrainene în 2022, după ce a început marea invazie a Rusiei în Ucraina. În iunie 2022, acesta a fost luat prizonier de către ruși. În martie 2023, Rusia l-a condamnat la 15 ani de închisoare pentru crime de război. Însă în octombrie 2024, Butkevîci a fost eliberat într-un schimb de prizonieri. Întâlnindu-l în persoană la Târgul de Carte de la Leipzig, am fost surprinsă să descopăr nu soldatul dur la care mă așteptam, ci un om blând, cald și cu umor, un soi de Winnie the Pooh, un duhovnic care predică dragostea în timp ce descrie îngrozitoarele forme de tortură la care a fost supus în captivitate. La începutul discuției noastre de la standul României de la Leipzig, Maksim a remarcat că publicul îl auzea mai prost pe el decât pe mine și asta e pentru că de când a fost în prizonierat, el vorbește mai încet decât înainte — un obicei preluat din închisoare.
Corespondenta Veridica Paula Erizanu a discutat într-un interviu cu jurnalistul, scriitorul și cercetătorul britanic Peter Pomerantsev, născut la Kîiv și stabilit în prezent la Washington, despre cum vorbim cu cineva care a căzut pradă teoriilor conspirației sau propagandei autoritare; care sunt temele despre care rușii nu cred ce le spune guvernul lor; cum a lucrat pentru a rupe zidul nostalgiei sovietice în Ucraina sau de ce e nevoie ca presa să devină nu doar o sursă de informare, ci și “un serviciu social” în războiul hibrid și lumea schimbătoare în care ne aflăm azi.
Miza Kremlinului în Republica Moldova înainte de alegerile din toamnă, ca de altfel dintotdeauna, este să ne facă să nu avem încredere unii în alții. Este un screnariu pe care l-au încercat și la ei acasă.
Unii politicieni o poartă ca pe o broșă la sărbători. Alții o văd ca pe o listă de poeți decedați din manuale sau ca pe niște cuvinte care nu înseamnă nimic, dar sună frumos. Foarte frumos. E și această manifestare parte din cultura noastră națională, moștenită din limbajul de lemn și formalitatea din comunism, când nu puteai spune direct ce crezi, dar trebuia să-ți bifezi prezența la tot felul de sindrofii. Am schimbat monumentele la care ducem flori, dar nu neapărat și felul în care ne raportăm la ele.
Anul 2024 a fost unul fără precedent: mai mult de jumătate de glob și-a ales elitele politice. Care sunt lecțiile din alegerile prezidențiale și referendumul desfășurat în Republica Moldova? Ce avem de învățat din europarlamentarele, parlamentarele, localele și prezidențialele din România? Ce concluzii putem trage din alegerile pentru șeful de stat din SUA? Iată o listă (subiectivă) de idei care poate crește, pentru a fi mai pregătiți pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova în 2025, precum și pentru scrutinul prezidențial în România.
Cum ar trebui să fie cel de al doilea mandat de președinte al Maiei Sandu? Am discutat cu jurnaliști și analiști politici despre provocările acestui mandat, în lumina alegerilor din SUA, dar și din perspectiva scrutinului parlamentar de anul viitor.
Ce facem cu shoppingul electoral după referendumul european al Republicii Moldova?
Și actorii independenți ca Torres, și armatele de agenți de influență ai Kremlinului, și proprietarii platformelor și rețelelor de socializare beneficiază de slăbiciunile noastre și de faptul că ne trăim viețile lipiți de ecrane. Prin noi, ei obțin putere. Drept consumatori de informație, atenția noastră este puterea noastră. Capacitatea noastră de analiză este puterea noastră. Răbdarea noastră este puterea noastră. Curiozitatea noastră este puterea noastră. N-avem decât să ne punem slăbiciunile în ring cu punctele forte ca să nu facem jocul altora.
