Republica Moldova își va continua linia de politică externă axată pe securitate, pace și integrare europeană odată cu numirea noului său ambasador la Kiev, a declarat Victor Chirilă, înainte de preluarea mandatului de șef al misiunii diplomatice a Republicii Moldova în Ucraina. Într-un interviu pentru Veridica, Victor Chirilă a spus că tranziția de la postul de ambasador la București la cel de la Kiev reprezintă „o continuitate” a activității sale diplomatice și a subliniat că o prioritate-cheie a mandatului său va fi menținerea și aprofundarea climatului de încredere dintre Chișinău și Kiev, pe care l-a descris ca fiind în prezent la cel mai înalt nivel. Diplomatul a mai precizat că un alt obiectiv rămâne crearea condițiilor necesare pentru ca Republica Moldova să devină parte a Uniunii Europene.
VERIDICA: Domnule Chirilă, ați încheiat mandatul de ambasador al Republicii Moldova în România și urmează să preluați funcția de ambasador la Kiev. Ce înseamnă această tranziție pentru politica externă a Chișinăului și pentru prioritățele sale strategice actuale?
VICTOR CHIRILĂ: Pentru mine, aceasta înseamnă continuitate. Este o continuitate a carierei mele și a tot ceea ce am realizat în România. În România și la Kiev voi urma politica noastră externă, care se concentrează pe asigurarea păcii în Republica Moldova, pe consolidarea securității și pe crearea tuturor condițiilor necesare ca Republica Moldova să devină cât mai curând posibil parte a Uniunii Europene.
Aceasta va fi strategia mea acolo. Aceasta va fi agenda mea zilnică: să mă asigur că fac tot posibilul ca relațiile noastre cu Ucraina să fie cât mai strânse și diversificate și să impulsionăm cooperarea noastră economică. De asemenea, la fel ca în cazul României, ne vom interconecta – fie prin rețeaua de drumuri, fie prin rețelele energetice, fie prin modernizarea căilor ferate, fie prin construirea unor poduri peste Nistru. Toate acestea vor fi priorități și la Kiev.
Dar, în primul rând, evident, va trebui să asigur un climat de încredere între statele noastre, între capitalele noastre – un climat de încredere care astăzi se află la cel mai înalt nivel. Misiunea mea este să-l mențin și să-l fac și mai puternic, astfel încât toate proiectele pe care ni le propunem între statele noastre să prindă contur și să se materializeze cât mai curând posibil.
VERIDICA: România și Ucraina sunt doi piloni diferiți, dar la fel de importanți pentru securitatea și pentru viitorul Republicii Moldova. Ați reprezentat Republica Moldova la București într-o perioadă de crize suprapuse - război, energie, securitate. Care au fost cele mai dificile momente în misiunea pe care ați avut-o la București?
VICTOR CHIRILĂ: A fost o misiune intensă, dinamică – patru ani care au trecut foarte repede. Echipa m-a sprijinit în fiecare zi. Greutăți au existat, dar nu au fost greutăți care să nu poată fi depășite. Cea mai dificilă și intensă perioadă a fost imediat după declanșarea războiului, când agricultorii, exportatorii și oamenii noștri de afaceri ne-au solicitat ajutorul pentru a-și diversifica piețele și pentru a găsi noi parteneri în România. Alții au cerut sprijin pentru facilitarea procedurilor vamale la portul Constanța. Chiar și aceste situații au fost gestionabile, pentru că am beneficiat de întreaga deschidere a autorităților române, ceea ce, evident, mi-a facilitat misiunea la București și în România în general.
Tot în acea perioadă a trebuit să diversificăm rapid și sursele de aprovizionare cu energie electrică și gaze naturale. Am lucrat îndeaproape cu colegii mei de la Chișinău, cu miniștri și cu Guvernul care m-a delegat la București. În această calitate, am reprezentat nu doar țara, ci și guvernarea PAS, care și-a asumat o anumită politică. Eu am fost și rămân reprezentantul acelei politici – o politică care coincide cu aspirațiile, valorile, obiectivele și viziunea mea privind viitorul Republicii Moldova, viitorul nostru comun.
România, pilon esențial pentru securitatea și parcursul european al Republicii Moldova
VERIDICA: Domnule Ambasador, din perspectiva securității și a parcursului european, cât de vitală este astăzi relația cu Bucureștiul pentru Chișinău?
VICTOR CHIRILĂ: A fost și este în continuare una esențială pentru parcursul nostru european. Datorită României putem spune că am supraviețuit și am făcut față multor crize care s-au succedat după declanșarea, de către Federația Rusă, a războiului împotriva Ucrainei: criza refugiaților, criza energetică, dar și criza economică. Toate acestea au putut fi depășite cu ajutorul României.
Dacă vorbim despre criza energetică, nu trebuie să uităm faptul că, datorită gazoductului Iași–Ungheni–Chișinău, am reușit să diversificăm accesul la noi surse de aprovizionare cu gaze naturale. De asemenea, să nu uităm de gazoductul transbalcanic, care ne asigură, în regim revers, acces la gaze naturale aduse din Grecia și nu doar din est. În ceea ce privește energia electrică, să nu uităm faptul că România, la fel ca în cazul gazelor naturale, ne-a furnizat energie electrică și gaze naturale la preț plafonat. În continuare, de exemplu în cazul energiei electrice, beneficiem de acest sprijin.
De asemenea, datorită României avem posibilitatea și oportunitatea de a începe, negocierile tehnice de aderare la Uniunea Europeană. Și statutul de candidat îl datorăm, în mare măsură, susținerii României, care a afirmat foarte clar că, dacă Ucraina are dreptul să obțină statutul de candidat, atunci și Republica Moldova are același drept. De asemenea, vorbim despre zeci, dacă nu sute de experți care fie se află permanent aici, în instituțiile și ministerele noastre, fie sunt detașați din România pe anumite perioade pentru a ne ajuta.
Contribuția României este de neprețuit pentru Republica Moldova și acest lucru se datorează parteneriatului strategic unic pe care îl avem cu România. Baza acestui parteneriat strategic este fundamental diferit de toate celelalte: avem aceeași identitate, limba română, cultura română și idealuri naționale comune, precum și aspirații comune de viitor.
Suntem tot mai integrați cu România și din punct de vedere economic. Recent, la Chișinău, cu asistența României și a Bursei de Valori București, a fost deschisă Bursa de Valori a Republicii Moldova, care va contribui la integrarea piețelor noastre de capital.
Suntem, așadar, într-un plin avânt de integrare multidimensională între statele noastre, iar acest lucru este greu de negat, inclusiv de cei care s-au opus sau se opun apropierii noastre de România. Mai mult, unii nu doar că s-au opus, dar au și zădărnicit multe proiecte, în special cele de interconectare energetică, care ne-ar fi salvat resurse importante în acești ani.
Unirea cu România: identitate și securitate
VERIDICA: La acest început de an, subiectul Unirii a revenit în spațiul public după ce președinta Maia Sandu a spus că ar vota pentru Unirea cu România, argumentând că o țară mică supraviețuiește greu sub presiunea Rusiei. Din perspectiva dvs. diplomatică, este Unirea o temă identitară sau una de securitate națională?
VICTOR CHIRILĂ: Este și una, și alta. Ea a fost întotdeauna o temă identitară. Ideea Unirii, așa cum am spus nu o singură dată și nu mi-e teamă să repet acest lucru, este una firească în Republica Moldova. Este un ideal al unei părți deloc neglijabile din societatea noastră, pentru care Unirea ar putea asigura dăinuirea noastră ca neam și prosperitatea noastră.
Situația este că, deocamdată, nu avem această majoritate care să susțină acest ideal. Totuși, este tot mai evident că numărul cetățenilor Republicii Moldova care ar fi gata să voteze pentru Unire a crescut semnificativ în ultimii 30 de ani. De la câteva procente, astăzi la peste 30%, iar unele sondaje indică chiar aproape 40%. Evident, mulți dintre acești cetățeni ar vota pentru Unire din cauza nemulțumirii față de performanțele statului Republica Moldova. Alții ar vota din considerente de securitate.
Este un ideal firesc și nu trebuie să ne fie frică de el. Suntem o societate democratică, iar eu cred că acest ideal are dreptul la existență. Mai mult decât atât, acest ideal face parte din identitatea noastră românească și ne asigură o relație extrem de strânsă cu România.
La rândul său, România are o obligație morală și o responsabilitate istorică față de Republica Moldova, inclusiv pornind de la existența acestui ideal în societatea noastră. Repet, este firesc, pentru că își are originea într-o experiență istorică pe care nu o putem neglija. Această experiență istorică oferă României dreptul moral și istoric de a ne ajuta necondiționat și, uneori, de a vorbi în numele nostru în lume, mai ales în spațiul european.
VERIDICA: Și atunci când președinta vorbește despre posibilitatea ca Republica Moldova să fie „sub protecția României”, ce poate însemna concret această formulă, din punct de vedere diplomatic și juridic?
VICTOR CHIRILĂ: Da, trăim vremuri deloc simple. Războiul nu este departe de noi. Evident, ne bucurăm de pacea din Republica Moldova, dar este o pace aflată sub amenințarea permanentă a acestui război. Este clar că, dacă acest război ar ajunge mai aproape de frontierele noastre, autoritățile Republicii Moldova ar avea o dilemă foarte serioasă de rezolvat: ce facem? Susținem un stat care riscă să cadă, să dispară, sau punem mai presus de orice — așa cum ar trebui într-un stat democratic — libertatea noastră, demnitatea noastră, supraviețuirea noastră, securitatea noastră? Ce facem noi într-un asemenea moment? Repetăm soarta bunicilor noștri care au fost deportați, arestați, încarcerați, împușcați, maltratați. Repetăm această soartă sau încercăm să găsim o soluție care să ne asigure libertatea și supraviețuirea neamului nostru? Pentru că suntem un neam românesc, majoritar în Republica Moldova, datorită căruia a apărut acest stat și datorită căruia există acest stat. În același timp, avem o responsabilitate față de toate minoritățile naționale, iar această responsabilitate poate fi exercitată doar într-o societate democratică și liberă.
Dacă nu putem asigura acest lucru nici pentru noi, nici pentru minorități, atunci ce facem? Aceasta este, de fapt, întrebarea pe care doamna președintă Maia Sandu a formulat-o prin declarația sa din acel interviu.
În același timp, la această etapă, majoritatea cetățenilor Republicii Moldova își doresc integrarea în Uniunea Europeană. Ne dorim să ne regăsim acolo împreună cu România. Dar nu putem să nu ne punem întrebarea „ce facem dacă?”. Nu putem evita această reflecție. Acesta este mesajul doamnei președinte. Trebuie să ne gândim serios la acest lucru, fără emoții, într-o manieră practică și pragmatică. Nu trebuie să ne lăsăm pradă emoțiilor sau manipulărilor din partea unor oameni care au demonstrat că nu le pasă de cetățeni, ci doar de putere și de propriile interese. Aceasta este miza reală a întrebării formulate de doamna președintă.
Sunt Chișinăul și Bucureștiul pregătite pentru Reunificare?
VERIDICA: Din experiența dvs. de ambasador la București, cât de pregătite sunt instituțional și politic cele două state pentru o eventuală accelerare a discuției despre Reunificare, dacă contextul de securitate o va impune?
VICTOR CHIRILĂ: Pot să vă spun că ambele capitale sunt conștiente de o astfel de posibilă evoluție. De aceea, astăzi, construim cât mai multe poduri între Republica Moldova și România. De aceea construim linii electrice de înaltă tensiune care ne leagă direct de sistemul energetic al României. De aceea, facem tot posibilul să facilităm accesul întreprinderilor din Republica Moldova pe piața României. De aceea, ne propunem ca rețeaua feroviară din Republica Moldova să fie conectată la rețeaua feroviară din România. Prin urmare, acest proces de apropiere — sau, mai bine spus, de integrare — este deja în desfășurare între statele noastre.
VERIDICA: Domnule Chirilă, poate România deveni, în actualul context geopolitic și de securitate, nu doar principalul partener strategic al Republicii Moldova, ci și un garant de securitate?
VICTOR CHIRILĂ: România este deja un garant pentru noi. Dacă vorbim despre energia electrică, România este un garant clar: primim între 50 și 70% din energia electrică pe care o importăm din România. De asemenea, gazele naturale ajung la noi prin gazoductele României, fie că le importăm din Grecia, fie din Turcia. Tot prin gazoductele României tranzitează și gazele naturale pe care le cumpărăm direct din România. În plus, o parte din gazele naturale achiziționate sunt depozitate în România, nu doar în Ucraina. Prin urmare, din punctul de vedere al aprovizionării energetice, România este deja astăzi garantul securității noastre energetice.
Totodată, România este și un garant al prosperității noastre economice, deoarece o mare parte din produsele pe care le exportăm sau le importăm fie provin din România, fie tranzitează sau sunt realizate în România. Într-o măsură semnificativă, România este astăzi și un garant al securității noastre generale.
Dacă vorbim însă despre securitatea militară, lucrurile stau puțin diferit. România este membră a Alianței Nord-Atlantice, iar politica sa de apărare trebuie să țină cont de angajamentele asumate în cadrul acestei alianțe. În același timp, Republica Moldova este un stat neutru, având un statut constituțional de neutralitate. Cu toate acestea, în ultimii ani, în special după declanșarea războiului din Ucraina de către Federația Rusă, lucrurile au început să se schimbe și în acest domeniu. Avem o cooperare militară mai dinamică, inclusiv cu state membre ale Alianței Nord-Atlantice, în sensul modernizării armatei noastre, al dotării cu echipamente moderne și al alinierii la standarde moderne de comunicare și interoperabilitate. Totuși, România nu își poate asuma, din punct de vedere militar, rolul de garant direct al securității noastre, deoarece această opțiune este limitată de angajamentele sale în cadrul Alianței Nord-Atlantice. În același timp, România face tot posibilul pentru ca Republica Moldova să aibă o armată mai modernă, mai bine echipată și aliniată la standardele NATO, astfel încât, în cazul unui pericol major, armata noastră să poată acționa în mod compatibil cu partenerii noștri occidentali.
VERIDICA: Vorbeați despre o situație în care atât autoritățile de la Chișinău, cât și cele de la București ar putea fi puse în fața unei decizii. Care ar fi pașii realiști, pe termen scurt sau mediu, prin care Chișinăul și Bucureștiul ar putea testa această opțiune de reunificare? Ne puteți oferi un exemplu concret?
VICTOR CHIRILĂ: Dacă…dacă, ferească Dumnezeu — și nu vreau să speculez — Ucraina ar ceda sau apărarea ucraineană ar ceda, lucru pe care eu nu îl cred posibil. Ucraina este astăzi mult mai bine pregătită pentru a face față acestei ofensive rusești și va rezista atâta timp cât va beneficia, cel puțin, de susținerea Europei. Ucraina este astăzi suficient de puternică din punct de vedere militar, are un sector industrial-militar mult mai bine dezvoltat și mai bine pregătit pentru a face față presiunilor din est și, de asemenea, are o societate care, chiar dacă nu toți își doresc să ajungă pe front — lucru de înțeles — este decisă să reziste. Societatea ucraineană este astăzi mai unită ca niciodată. Îi invit pe cei care au dubii să parcurgă istoria Ucrainei și vor constata că Ucraina nu a fost niciodată mai unită decât este astăzi. Tocmai de aceea cred că Ucraina va rezista.
Dar să admitem, totuși, ipotetic, că s-ar putea produce un colaps. În acel moment, întrebarea „ce facem cu viitorul Republicii Moldova, cu libertatea și securitatea noastră?” va fi pusă pe masă nu doar de societate, ci și de politicieni, de partide și de autorități. Atunci, autoritățile de la București vor trebui să vină cu un răspuns, la fel ca și partenerii noștri din Occident, cărora nu le este indiferentă soarta noastră — fie că vorbim de Franța, Germania sau alte state.
Aceasta nu va fi o dilemă adresată doar României, ci una europeană. Toată lumea va trebui să decidă ce face. Fie Uniunea Europeană va accelera aderarea Republicii Moldova, chiar fără parcurgerea integrală a tuturor celor 35 de capitole de negociere, fie Uniunea Europeană va trebui să admită că nu există altă soluție decât integrarea Republicii Moldova în România.
Republica Moldova, dacă ar cădea — așa cum a menționat și doamna președintă Maia Sandu în discursul său de la Consiliul European — ar afecta și alte state din vecinătatea imediată, în special statele din Balcani. Aceste state s-ar confrunta cu aceeași dilemă: ce facem pentru a ne asigura securitatea? Ar trebui să aleagă între o Rusie ajunsă la gurile Dunării și Uniunea Europeană. De aceea, eu cred că Uniunea Europeană va face tot posibilul pentru ca Republica Moldova să nu cadă pradă Federației Ruse și regimului Putin, la fel cum va face tot posibilul pentru a sprijini Ucraina.
Astăzi, Ucraina și Republica Moldova sunt cheia nu doar a securității, ci a existenței Uniunii Europene. Fără Ucraina și fără Republica Moldova, Uniunea Europeană s-ar confrunta cu o provocare majoră pentru securitatea și chiar pentru existența sa în forma actuală. Nu exagerez — acest lucru este evident pentru toată lumea.
Transnistria, principalul instrument de presiune al Rusiei
VERIDICA: Domnule Chirilă, veți merge în calitate de Ambasador al Republicii Moldova la Kiev într-un moment extrem de sensibil pentru continentul european când au loc negocieri de pace și tot felul de reașezări geopolitice. Guvernul de la Chișinău consideră că o pace justă și durabilă în Ucraina ar crea premisele pentru retragerea trupelor ruse din Transnistria. Cât de realistă este această legătură din perspectiva dumneavoastră? Și, în general, cum veți aborda rezolvarea dosarului transnistrian?
VICTOR CHIRILĂ: Bine, eu cred că trebuie să fim foarte circumspecți, mai ales în aceste condiții deloc simple, atâta timp cât nu știm cum va fi rezolvată problema și cum se va termina războiul din Ucraina. Atâta timp cât nu știm acest lucru, eu cred că trebuie să fim foarte precauți și să ne pregătim pentru reintegrarea Transnistriei așa cum am făcut-o până acum: pas cu pas, aducând diferite domenii ale vieții din Transnistria în spațiul constituțional al Republicii Moldova, implicând cetățenii noștri și pregătindu-ne pentru momentul în care va fi pace în Ucraina. Sperăm că Ucraina va rezista, că pacea va fi o victorie pentru ei și că această pace ne va permite să abordăm, în alți termeni, soluționarea politică finală a problemelor din regiune. Atâta timp cât lucrurile sunt atât de volatile și negocierile privind pacea din Ucraina sunt atât de imprevizibile, eu cred că trebuie să fim foarte atenți în privința soluționării politice finale a problemei transnistrene.
VERIDICA: Oficialii moldoveni vorbesc despre decuplarea integrării europene de reintegrarea teritorială. Credeți că modelul „mai întâi malul drept, apoi malul stâng” este sustenabil, politic și geopolitic? Care este poziția dumneavoastră?
VICTOR CHIRILĂ: Eu cred că trebuie să facem tot posibilul pentru a readuce cetățenii noștri în spațiul constituțional al Republicii Moldova, indiferent de situație. Din punct de vedere vamal, ei depind deja de noi; din punct de vedere economic, la fel — practic, cele mai importante întreprinderi de acolo sunt înregistrate la Chișinău. Există însă domenii care încă nu sunt integrate, cel mai important fiind domeniul financiar-bancar.
Atunci când controlezi sistemul bancar, controlezi practic totul. Dacă se stabilește că, de acum înainte, orice tranzacție financiară sau bancară trebuie să fie realizată doar prin băncile Republicii Moldova și prin Banca Națională a Republicii Moldova, multe probleme sunt rezolvate. Totuși, există și alte provocări: prezența contingentului militar rusesc, care poate crea probleme de altă natură.
Astăzi, principalul instrument de presiune geopolitică al Rusiei asupra Republicii Moldova este, evident, Transnistria. Rusia a pierdut aproape toate celelalte instrumente: șantajul economic nu mai funcționează, pentru că nu mai depindem de piața lor de desfacere; șantajul energetic este limitat, doar prin regiunea transnistreană, dar aceasta are opțiunea de alimentare cu gaze naturale prin EnergoCom și prin contractele pe care le semnăm noi. Aceasta ar fi ușor de făcut, dar nu se realizează din cauza constrângerilor Moscovei.
În regiunea transnistreană locuiesc aproximativ 300.000 de persoane, majoritatea fiind cetățeni ai Republicii Moldova, 98-99% dintre ei. Avem o responsabilitate față de ei: copii, pensionari, oameni care au nevoie de servicii de bază. Nu îi putem ignora și nu îi putem lăsa să trăiască în sărăcie. Trebuie să facem tot posibilul ca ei să aibă o viață minim suportabilă: să nu moară de frig, să aibă acces la servicii medicale primare. Mulți deja apelează la medicină pe malul drept; majoritatea tinerilor lucrează acolo.
Însă elita regiunii rămâne conectată și dependentă de Moscova, astfel încât nu poate lua decizii autonome. Trebuie să urmăm calea noastră pas cu pas, să continuăm agenda europeană și să integrăm treptat toate sectoarele economice și financiare din regiunea transnistreană în spațiul legal și constituțional al Republicii Moldova.
VERIDICA: Care va fi cel mai dificil test la Kiev? Cel politic, cel de securitate sau diplomatic?
VICTOR CHIRILĂ: Diplomatic nu, pentru că avem deja o relație foarte strânsă cu Ucraina, există un climat de încredere între președinții noștri, între guvernele noastre și între ministerele noastre. Ucraina ne este recunoscătoare pentru modul în care am răspuns la criza refugiaților, pentru felul în care avem grijă de cetățenii ucraineni care se află încă pe teritoriul Republicii Moldova — numărul lor depășește 100.000 — și pentru faptul că asigurăm securitatea coridoarelor de aprovizionare alimentară, precum și a coridoarelor de import și export pentru Ucraina, care tranzitează teritoriul Republicii Moldova.
Evident, cea mai mare provocare este securitatea — securitatea colegilor mei, a noastră, a tuturor — pentru că nimeni nu este ferit de aceste pericole: drone Shahed, rachete și altele asemenea. Colegii mei care se află acolo își îndeplinesc atribuțiile și responsabilitățile în condiții extrem de dificile: nu au energie electrică, nu au apă, nu au încălzire, iar alarmele nu mai contenesc — nu doar pe timp de noapte, ci și pe parcursul zilei. Este, desigur, extrem de stresant să activezi la Kiev. Cu toate acestea, în ciuda acestui stres, colegii mei își îndeplinesc atribuțiile cu profesionalism și își fac meseria cu brio.
Sunt convins că autoritățile noastre vor avea grijă ca diplomații noștri — și nu mă refer aici la mine — să beneficieze de condiții corespunzătoare. Eu am plecat la București fără să cunosc nivelul salariului; l-am aflat ulterior. Nu m-a interesat salariul, pentru că m-am dus să-mi fac datoria. Așa se întâmplă și la Kiev. Însă vreau să transmit un mesaj clar: colegii mei merg acolo fără familii, fără copii; familiile rămân acasă. Condițiile sunt extrem de dificile, iar eu cred că autoritățile noastre, guvernul nostru, trebuie să fie foarte atente la modul în care acești oameni sunt remunerați. Ei nu pot fi tratați la fel ca diplomații care activează în condiții de pace și stabilitate.
