Republica Moldova este expusă zilnic unor forme de război hibrid, în care dezinformarea, teoriile conspiraționiste și influențarea subtilă a spațiului public sunt folosite pentru a modela percepțiile publice și comportamentul social, spune politologul Cristian Pîrvulescu, decan al facultății de Științe Politice la SNSPA București. El a declarat într-un interviu pentru Veridica că Rusia este principalul actor care excelează în acest tip de conflict, în special prin capacitatea de a influența opinia publică.
Însă, subliniază Cristian Pîrvulescu, războiul hibrid nu este un fenomen exclusiv rusesc, ci implică rețele complexe de actori statali și non-statali, inclusiv platforme digitale precum TikTok, care joacă un rol important în răspândirea dezinformării și amplificarea mesajelor manipulatorii.
VERIDICA: Ați participat la Chișinău la reuniunea Platformei Societății Civile UE – Republica Moldova, a cărei vicepreședinte sunteți, unde ați menționat că spațiul civic este influențat prin instrumente ale războiului hibrid. La ce v-ați referit mai exact?
CRISTIAN PÎRVULESCU: Războiul hibrid se vede zi de zi în Republica Moldova. Astăzi, spre exemplu, mergând prin parcul central și apoi prin Parcul Ștefan cel Mare, am văzut oameni care stăteau și ascultau podcasturi ce difuzau idei conspiraționiste, la un volum suficient de ridicat încât cei care treceau pe lângă bănci să le poată auzi. Aceasta este o componentă a războiului hibrid. Nu spuneam că oamenii respectivi sunt agenți ai războiului hibrid, ci că devin manipulați și sunt foarte ușor de influențat, pentru că războiul hibrid este un război psihologic complex.
Rusia, Viktor Orbán și modelul „democrației iliberale”
Rusia este o campioană din acest punct de vedere. Este singurul tip de război pe care știe să-l ducă și să-l câștige, pentru că influențează în mare măsură mintea oamenilor. Vedem că războiul pe teren, cu forțe militare, îl duce mai greu. A dovedit-o în Ucraina.
La asta mă refeream, dar și la tentațiile pe care autoritățile le au, indiferent care sunt, de a ataca spațiul civic.
Nu vorbesc doar despre genul de politici pe care Viktor Orbán sau Vladimir Putin le-au pus în aplicare, pentru că politicile împotriva societății civile au fost inițiate de Viktor Orbán și apoi preluate de Vladimir Putin, cu mult mai mult curaj. De aici și relația foarte bună dintre Viktor Orbán și Vladimir Putin. Viktor Orbán a elaborat această viziune pe care a numit-o „democrație iliberală”, adică o democrație care nu se bazează nici pe separația puterilor în stat, nici pe statul de drept, pe independența justiției sau pe rolul organizațiilor neguvernamentale. El susține că, odată ce poporul a votat și a delegat puterea aleșilor săi, aceștia trebuie să o exercite fără niciun fel de control, iar controlul este neavenit și nu este altceva decât un instrument folosit de Soros sau de alți presupuşi conspiratori.
Strategia „agenților străini” și presiunea asupra societății civile
De aici provine și această strategie a luptei împotriva „agenților străini”, pe care o cunoașteți foarte bine și care a încercat să fie promovată și în Moldova. Pentru moment nu au reușit. Dar cine s-ar fi gândit, în Georgia, că va fi adoptată o lege a agenților străini? Să știți că și în România a existat, în 2018, o tentativă de a adopta o asemenea lege; există inițiative similare și în Slovacia și mă aștept să apară și în Bulgaria. În Ungaria, o astfel de lege a fost deja adoptată.
Aceasta înseamnă că organizațiile neguvernamentale, pentru că sunt finanțate din străinătate — dar în mod absolut transparent, de exemplu de Comisia Europeană sau, în trecut, de Statele Unite ale Americii prin programul USAID — sunt considerate agenți străini. În Republica Moldova, foarte mulți din societatea civilă și din mass-media au beneficiat de astfel de finanțări. Sunt însă etichetați drept agenți străini, adică nu ar reprezenta interesele pe care guvernele pretind că le apără.
Or, viziunea iliberală pe care o susțin la nivel european este că nu există un singur punct de vedere asupra interesului național. Interesul național este rezultatul unui proces de negociere între partenerii civici, partenerii sociali și guvern — o negociere în care, desigur, guvernul are prioritate pentru că este rezultatul unui proces electoral, dar nu are, în niciun caz, dreptul exclusiv de a stabili acest interes. De aceea încercăm să susținem acest model și în Republica Moldova și cred că funcționează aici.
VERIDICA: Cum evaluați evoluția Republicii Moldova în perioada post-electorală, în special din perspectiva rezilienței instituționale și a societății în fața războiului hibrid? Observați semne ale unei eventuale relaxări în combaterea războiului hibrid sau, dimpotrivă, credeți că sunt necesare eforturi sporite pentru a contracara aceste riscuri?
CRISTIAN PÎRVULESCU: Eu cred că societatea este puțin obosită. A fost, totuși, o intensitate politică extraordinar de mare în 2024 și 2025, dar relaxarea este foarte riscantă.
Societatea moldovenească, poate pentru că a avut experiența sovietică pe care România nu a avut-o, a rezistat mult mai bine atacurilor hibride. În primul rând, pentru că oamenii au putut să le asocieze mult mai ușor cu ceea ce se întâmpla în perioada sovietică.
Știți că aceste atacuri hibride sunt foarte sofisticate. Sunt preluate idei, sunt transmise prin tot felul de canale, de obicei prin mii sau zeci de mii de oameni și conturi care distribuie aceste idei.
Am văzut cum a fost modificată strategia de la primul tur la al doilea, când au început să fie folosite conturile de TikTok. Știm astăzi că au făcut-o pentru că erau finanțați, în general prin criptomonede, ceea ce era mai greu de detectat.
Au transmis informații care au creat o stare de spirit aproape paranoică și au dus la amplificarea isterică a unei anumite tendințe.
„TikTok are o influență imensă asupra tinerei generații”
VERIDICA: Cum ați descrie natura actuală a războiului hibrid, în condițiile în care nu mai vorbim despre un singur actor, ci despre o multitudine de influențe și interese care se intersectează?
CRISTIAN PÎRVULESCU: Nu doar Rusia duce un război hibrid. Acesta este mult mai complex. În cazul României vedem o colaborare între Rusia, anumite conturi TikTok folosite din Turcia și conturi de Telegram aflate în Rusia. Pentru cei care nu știu, TikTok este o companie chineză care nu funcționează în China în această formă; acolo are o variantă diferită, cu un caracter mai degrabă educativ.
Influența TikTok este imensă asupra tinerei generații — și nu numai. În România și în Moldova, datorită ușurinței cu care poate fi folosit, este utilizat de aproape toată lumea. Însă, în mare măsură, creează dependențe care au efecte, pe termen mediu și lung, asupra capacității unei generații de a funcționa.
„Avem prima generație mai puțin capabilă de raționamente complexe”
Între timp, vedem că testele PISA, care măsoară capacitatea de învățare a tinerilor, arată că s-a schimbat radical ierarhia globală. În prezent, cele mai bune rezultate le au elevii din China, Coreea de Sud și Singapore, în timp ce Finlanda, de exemplu — campioană timp de zeci de ani — a înregistrat un declin, în special din cauza impactului internetului.
Folosesc acest prilej pentru a-i avertiza pe cei care ne citesc: avem prima generație care este mai puțin capabilă să facă raționamente complexe decât generațiile precedente. De când se fac măsurători psihologice, de aproximativ 100 de ani, nu s-a mai întâmplat așa ceva. Explicația dată de psihologi este legată de impactul rețelelor sociale.
Iar chinezii, spre deosebire de ruși — care au probleme similare cu ale noastre — își protejează tânăra generație, iar aceasta devine extrem de competitivă. Vedem astăzi că China nu mai este doar un producător de bunuri de calitate slabă, ci a devenit lider mondial în noile tehnologii, inclusiv în domeniul energiilor regenerabile. Controlează o mare parte a pieței mondiale și a făcut progrese importante în reducerea poluării, chiar fără a fi semnat acordurile de la Paris.
Eu corelez aceste evoluții cu faptul că au investit în educație, nu în divertisment.
„Nu există o coaliție europeană împotriva Moldovei”
VERIDICA: Dezinformarea reprezintă o componentă esențială a războiului hibrid și, dacă revenim la Republica Moldova, observăm în spațiul public apariția unor narațiuni care pot influența percepția asupra procesului de aderare europeană. O știre intens mediatizată zilele trecute, mai ales de către cei ostili Chișinăului, este că Olanda, Italia, Ungaria, Germania, Franța și Polonia nu ar fi de acord cu aderarea accelerată a Ucrainei și a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
CRISTIAN PÎRVULESCU: Nu este adevărat, este un fake news. Nu doar că nu se opun, ci dimpotrivă, susțin acest proces. Inclusiv ideea unei aderări „rapide” trebuie clarificată. România a început negocierile în 1999 și le-a încheiat în 2004 — deci cinci ani, nu zece. Apoi a aderat efectiv la 1 ianuarie 2007.
Nu există nicio coaliție în Uniunea Europeană împotriva Ucrainei sau Republicii Moldova. Dimpotrivă, există sprijin. La discuțiile recente, inclusiv cu participanți de la Bruxelles — din sindicate, patronate și Comisia Europeană — s-a subliniat că Republica Moldova a făcut progrese mai clare decât unele state din Balcanii de Vest, precum Albania sau Macedonia de Nord, care sunt în proces de aderare de mai mult timp.
Prin urmare, această știre nu poate fi luată în considerare. Există și alte informații manipulate, de exemplu legate de indicele democrației realizat de Economist Intelligence Unit, care ar indica o retrogradare a Moldovei. Diferența este însă infimă — de la 6,04 la 5,96 — ceea ce nu este semnificativ statistic. În plus, comparațiile globale de acest tip sunt problematice metodologic.
Ca profesor de științe politice, pot spune că astfel de comparații sunt adesea neconcludente. Se compară țări foarte diferite — de exemplu Moldova cu Angola — ceea ce nu este relevant. Același lucru se întâmplă și în cazul altor indici, precum cel al transparenței realizat de Transparency International, care compară percepții din țări foarte diferite, precum România și Finlanda sau Moldova și Danemarca.
Nu spun că Republica Moldova sau România sunt perfecte, dar aceste comparații trebuie interpretate cu prudență. Progresele Moldovei în domeniul democrației sunt reale și vizibile, iar unele interpretări negative sunt rezultatul unor abordări prea rigide.
„Integrarea europeană aduce beneficii reale”
Evaluările FMI indică o creștere economică semnificativă pentru Republica Moldova în perioada 2025–2030, datorită integrării europene.
Exemplul României este relevant: aderarea la Uniunea Europeană a generat cea mai mare dezvoltare economică din istoria sa.
Integrarea europeană aduce beneficii reale. Ele nu apar peste noapte, dar sunt consistente. Eu cred că Republica Moldova are șanse reale să devină membră a Uniunii Europene în următorii ani.
Reforma justiției: „Nu se poate face peste noapte”
VERIDICA: Spuneați la forumul Societății Civile, că reforma justiției în Republica Moldova rămâne o provocare recurentă și de durată. Condamnarea lui Plahoniuc este un semn că reforma se produce?
CRISTIAN PÎRVULESCU: Nu cred că totul se reduce la condamnarea lui Plahotniuc. Este un pas important și simbolic, dar este doar în primă instanță. Va urma recursul și vom vedea rezultatul final.
Totuși, o condamnare nu înseamnă că justiția s-a reformat. Reforma justiției este un proces de lungă durată. În România, de exemplu, acest proces nu s-a încheiat nici acum, deși generațiile formate în comunism au dispărut din sistem. Este un proces dificil, care generează reacții sociale puternice.
Am văzut în România proteste ale magistraților, inclusiv în 2025 și începutul lui 2026, pe tema privilegiilor. În realitate, aceste reacții pot masca atacuri asupra statului de drept. Într-un stat de drept, pentru a proteja integritatea magistraților, este necesar un nivel de trai adecvat, inclusiv după pensionare, pentru a preveni corupția.
Reforma nu se poate face peste noapte. Este nevoie de schimbări atât în clasa politică, cât și în sistemul judiciar. În Moldova, din păcate, guvernările anterioare nu au încurajat dezvoltarea unei justiții independente — un fenomen întâlnit și în Balcanii de Vest.
Schimbarea politică din Ungaria și impactul asupra Republicii Moldova
VERIDICA: Odată cu venirea acestui nou guvern la Budapesta, putem spera la o deblocare a negocierilor pe capitole pentru Republica Moldova în timpul apropiat?
CRISTIAN PÎRVULESCU: Da, cu siguranță veți beneficia de acest lucru, dar nu dintr-odată. Viktor Orbán a dominat 16 ani politica maghiară, de fapt chiar mai mult, pentru că a fost prim-ministru pentru prima dată între 1998 și 2002. În orice caz, vă pot spune că nu doar în Ungaria era foarte respectat și apreciat până a revenit la putere în 2010, ci și în Transilvania. Iar acolo influența sa a rămas. De aceea nu sunt convins că Viktor Orbán ține doar de trecut. Va depinde foarte mult de capacitatea lui Péter Magyar de a păstra acest electorat, pentru că este un electorat frustrat, care protestează în primul rând împotriva unei situații economice dezastruoase.
Așadar, ceea ce a făcut Viktor Orbán a fost să afecteze grav economia. Prin atitudinea sa antidemocratică, Ungaria nu a mai putut beneficia pe deplin de sprijinul european. Fără sprijinul european — și mă refer aici și la cei care critică Uniunea Europeană în Moldova — Ungaria nu a mai putut să se dezvolte. Pierderile au fost foarte importante. Sigur, corupția poate juca un rol, dar în realitate, pentru că nu au fost îndeplinite criteriile Uniunii Europene privind statul de drept și respectarea libertăților, finanțările pentru Ungaria au fost blocate.
Ungaria a contestat acest lucru la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, însă aceasta a considerat că instituțiile europene au procedat corect, adică blocarea fondurilor a fost justificată. Mai mult decât atât, Curtea a criticat Comisia Europeană, deoarece Viktor Orbán exercita presiuni asupra acesteia și, de fiecare dată când era nevoie de un vot privind Ucraina, se opunea pentru a obține deblocarea unor fonduri înghețate. Curtea a subliniat că nu exista temei pentru deblocarea acelor fonduri și a sancționat Comisia pentru concesiile făcute.
În plus, există și o decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul Ungariei, care afirmă clar că aceasta nu respectă articolul 2 din tratate și, prin urmare, nu poate beneficia de fonduri.
Ca urmare, Péter Magyar va trebui să demonstreze clar schimbarea. Nu este suficient să schimbe majoritatea în Parlament — deși are capacitatea de a modifica legislația. Succesul electoral a fost atât de mare încât nu există nicio justificare pentru a nu face aceste schimbări. Viktor Orbán, anticipând o posibilă alternanță la putere, a introdus însă mecanisme care impun majorități de două treimi pentru modificări importante. Or, TISZA a obținut peste două treimi, deci poate schimba Constituția, legile și chiar persoanele din funcții.
Dacă va face acest lucru, fondurile vor fi deblocate. Până atunci, va trebui să demonstreze deschidere și față de Ucraina și Republica Moldova. Cred că, într-o perioadă rezonabilă, această deschidere va deveni vizibilă, dar nu se poate produce peste noapte, pentru că societatea maghiară a fost, în mare măsură, influențată de o propagandă foarte abilă, care s-a infiltrat treptat în mentalul colectiv.
„Bulgaria nu va deveni o nouă Ungarie”
VERIDICA: Există temeri că Bulgaria ar putea deveni o nouă Ungarie a Uniunii Europene după recentele alegeri din această țară.
CRISTIAN PÎRVULESCU: Nu cred. Nu are aceeași poziție și nici aceeași istorie. Vedeți, când Viktor Orbán a ajuns la putere, Ungaria era o țară de nivel mediu în Uniunea Europeană, dar a decăzut ulterior din cauza guvernării sale. Bulgaria este, din punct de vedere economic, ultima țară din Uniunea Europeană. Nu are forța economică și nu își poate permite să piardă fonduri europene fără consecințe foarte grave.
Sigur, această victorie este, într-o anumită măsură, și un succes al propagandei ruse și al războiului hibrid. Este chiar mai interesantă — deși nu complet neașteptată — decât cea a lui Magyar. Pentru că, după cum îmi spun colegii bulgari, nici măcar Radev și partidul său nu se așteptau la o majoritate absolută. Se așteptau să câștige alegerile, dar nu la o asemenea victorie.
A existat și un vot de protest. Mulți bulgari nu au votat neapărat sub influența propagandei, ci pentru că s-au săturat de o criză politică prelungită, cu guverne instabile. Au preferat, astfel, un guvern stabil. Radev are acum patru ani de guvernare în față, fără o opoziție reală — opoziția este foarte slăbită.
VERIDICA: Dar Rusia ar putea folosi Bulgaria?
CRISTIAN PÎRVULESCU: Bulgaria nu este Transnistria. Marja de manevră a Rusiei este mult mai mică. În lipsa fondurilor europene, Rusia nu va putea compensa pierderile. Nu a sprijinit Ungaria în mod real și nu va putea sprijini nici Bulgaria.
„Criza politică din România nu va afecta sprijinul pentru Republica Moldova”
VERIDICA: Cât de afectată poate fi Republica Moldova de turbulențele politice de la București?
CRISTIAN PÎRVULESCU: În niciun fel. Există un acord total în ceea ce privește Republica Moldova, așa cum există și un acord în privința programelor europene. Deci, cu siguranță, nu va exista nicio influență.
Este o criză guvernamentală pe fondul unei crize politice mai vechi în România, care ține de modul în care funcționează instituțiile. Această situație va mai continua. România are o instabilitate politică cronică — guvernele rezistă puțin — dar asta nu a însemnat niciodată că am abandonat interesul de a sprijini Republica Moldova și nici nu o vom face.
Mă aștept ca și din această criză să ieșim întăriți, pentru că, de obicei, crizele sunt un semn că ceva nu funcționează și trebuie îmbunătățit. Este ca o răceală: o răceală de primăvară arată că organismul încă nu s-a adaptat, dar apoi se adaptează și ne revenim. Sper că același lucru se va întâmpla și la noi.
