Crima de la Măgdăcești, care a scos la suprafață vulnerabilitățile sistemului de protecție a victimelor violenței domestice, și introducerea treptată a TVA și accizelor pentru agenții economici din regiunea transnistreană sunt cele două subiecte pe care le analizăm în această ediție a Sintezei Veridica. Cazul Anei Efros ridică întrebări privind eficiența mecanismelor de monitorizare a agresorilor și capacitatea instituțiilor de a preveni violența, în timp ce noul regim fiscal aplicat regiunii transnistrene marchează o nouă etapă în procesul de apropiere economică dintre cele două maluri ale Nistrului. Chișinăul susține aplicarea treptată a regulilor fiscale, în timp ce Tiraspolul se conformează noilor cerințe, dar continuă să denunțe public ceea ce el numește o „blocadă economică” impusă de autoritățile constituționale.
Problemele constatate de către autorități
Republica Moldova a fost zguduită în această săptămână de omorul Anei Efros, inspector principal al Serviciului Fiscal de Stat din Măgdăcești, Criuleni. Femeia se afla într-un proces de divorț cu soțul său, Vasile Efros, de la începutul lunii august, potrivit avocatului acesteia, Andrei Oțel, contactat de Veridica. Potrivit celor relatate de ministrul Justiției, Vladislav Cijuhari, pe 25 august 2026, în baza unei ordonanțe a Judecătoriei Criuleni, lui Vasile Efros i-a fost aplicat un dispozitiv de monitorizare electronică. În aceeași perioadă însă, bărbatul a părăsit Republica Moldova. Poliția de Frontieră a confirmat că acesta s-a aflat în afara țării între 25 și 30 august. Pe 28 august, el le-a comunicat reprezentanților probațiunii că se află în Germania. La trei zile distanță, pe 31 august, la ora 9:17, la 112 a fost înregistrat un apel privind omorul Anei Efros și sinuciderea soțului acesteia. Oamenii legii au constatat că dispozitivul de monitorizare pe care bărbatul trebuia să îl poarte nu mai era asupra lui.
Cazul a scos la suprafață o problemă importantă a sistemului. Vasile Efros nu avea interdicție de a părăsi Republica Moldova și nici consemn la frontieră. Astfel, autoritățile nu dispuneau de un mecanism care să-l împiedice să iasă din țară și nici de posibilitatea de a-i monitoriza deplasările peste hotare. După pierderea semnalului GPS, autoritățile au putut lua legătura cu agresorul doar telefonic. Potrivit Ministerului Justiției, la revenirea acestuia, brățara nu a fost vizibilă pe platforma de monitorizare din cauza pierderii semnalului. Datele prezentate de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, arată că în Republica Moldova sunt în prezent monitorizate electronic 354 de persoane. Dintre acestea, 190 sunt agresori familiali, ceea ce face din ei cea mai numeroasă categorie din sistemul de monitorizare electronică.
Pentru a evita situații similare, Guvernul intenționează să acorde Poliției de Frontieră acces la informații despre agresorii monitorizați. Instituția ar urma să poată informa autoritățile responsabile atunci când un agresor traversează frontiera de stat. O altă măsură vizează acordarea accesului la platforma de monitorizare Inspectoratului General al Poliției. Astfel, Poliția și Inspectoratul Național de Probațiune ar putea urmări în paralel alertele, inclusiv cele privind apropierea agresorului de victimă. Potrivit surselor Veridica, IGP a avut acest drept până în 2022, însă competența i-a fost suspendată din cauza problemelor legate de prelucrarea datelor cu caracter personal. Autoritățile intenționează, totodată, să modifice Codul Penal, astfel încât încălcarea ordinului de restricție emis de poliție sau a ordonanței de protecție emise de instanță să constituie infracțiune și să fie pedepsită penal, nu doar contravențional.
În ceea ce privește capacitatea de monitorizare, pe 8 septembrie a.c., Inspectoratul de Probațiune urmează să primească 200 de brățări electronice noi. Potrivit portalului Tender.gov.md, în luna iulie curent, Inspectoratul de Probațiune a achiziționat echipamente de transmisie de date pentru monitorizarea electronică a persoanelor în valoare de aproape două milioane de lei de la compania Infoexpres SRL.
Pentru 2027, premierul anunță dublarea bugetului Inspectoratului de Probațiune și alocarea suplimentară a patru milioane de lei. Totodată, victimele urmează să fie informate și să primească sprijinul necesar atunci când semnalul de monitorizare al agresorului este pierdut.
Ce se întâmplă cu impozitarea agenților economici transnistreni?
Un alt subiect important al săptămânii ține de procesul de integrare economică a regiunii transnistrene. De la 1 septembrie a.c., agenții economici din regiune, care au beneficiat până în prezent de un regim fiscal preferențial, au început să achite TVA și accize pentru anumite categorii de mărfuri la Chișinău. Amintim că, de la 1 septembrie a.c., sunt vizate produsele care nu fac parte din categoria bunurilor de primă necesitate, inclusiv articolele de lux și mijloacele de transport.
Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat joi seară, la Jurnal TV, că taxele sunt achitate după aceeași practică utilizată în cazul taxelor vamale. Potrivit oficialului, acest lucru arată că există deja infrastructura financiară necesară pentru colectarea TVA și accizelor. Agenții economici din regiunea transnistreană plătesc taxe vamale din 1 ianuarie 2024. Cei care au conturi în sistemul bancar național pot face plățile prin intermediul acestora. Companiile care nu au conturi bancare în sistemul național folosesc Centrul de Casă și Decontări Tiraspol, de unde banii sunt transferați direct în contul Ministerului Finanțelor.
Potrivit lui Valeriu Chiveri, 838 de companii din regiune au în prezent conturi în sistemul bancar național. În același timp, la Agenția Servicii Publice sunt înregistrate peste 2.500 de companii de pe malul stâng al Nistrului. Vicepremierul susține că cea mai mare parte a companiilor din regiune nu își deschid, deocamdată, conturi în sistemul bancar moldovenesc deoarece ar trebui să activeze într-un sistem transparent. Indiferent de acest fapt, după practica taxelor vamale, toate cele peste 2500 de companii care efectuează import de mărfuri vor trebuie să plătească TVA și accize. Reiterăm că aplicarea noului regim fiscal urmează să fie extinsă treptat. De la 1 ianuarie 2027, acesta va viza unele categorii de materii prime, produse industriale și resurse energetice derivate.
De la 1 aprilie 2027, vor urma resursele energetice primare, de la gazul natural până la energia electrică. Totodată, vor intra sub incidența acestui regim fiscal și echipamentele tehnologice și de comunicații, inclusiv telefoanele și alte dispozitive de transmitere a datelor, computerele și echipamentele pentru prelucrarea informației. Autoritățile își propun ca până în 2030 să extindă complet regimul fiscal general asupra tuturor mărfurilor importate de operatorii economici din regiunea transnistreană, în condiții egale cu cele aplicate celorlalți agenți economici din Republica Moldova.
Ce reprezintă Fondul de convergență?
În paralel, Guvernul pregătește instituirea Fondului de Convergență. Potrivit lui Valeriu Chiveri, regulamentul fondului va stabili beneficiarii și eventualele categorii care vor primi asistență socială. Va fi creat un consiliu de gestionare a banilor, precum și un secretariat condus de un secretar de stat responsabil de reintegrare. În caz de necesitate, la finanțarea fondului vor putea participa și parteneri externi. Banii urmează să fie direcționați în principal către proiecte de infrastructură, a precizat oficialul.
Necesitatea înființării Fondului de Convergență este argumentată și prin volumul serviciilor sociale acordate cetățenilor de pe malul stâng al Nistrului. În prima jumătate a anului 2026, dinamica prestării serviciilor sociale a crescut de trei ori față de aceeași perioadă a anului trecut. De exemplu, alocația pentru copii la naștere, în valoare de peste 21.000 de lei, a fost acordată în primele șase luni ale anului pentru peste 800 de familii din regiune, față de 150 de familii în aceeași perioadă din 2025. În sistemul de asigurări medicale sunt în prezent trecuți peste 82.000 de cetățeni de pe malul stâng al Nistrului, iar peste 52.000 figurează în listele medicilor de familie.
De cealaltă parte, Tiraspolul refuză să recunoască această realitate și își propune ca scop să supraviețuiască pretinsei „blocadei econonomice” aplicată de către Chișinău.
